Din politețe (datorită lor citești gratis), deschide măcar unul dintre linkurile acestea: Blues Cafe Ploiești, FamilyClean, Hotel Central Ploiești, MecumPorto, Muzeul Brandurilor, Officedent, PSnews, Rineea Clean, Rue15 Coffee. Iar dacă vrei să faci cuiva un cadou unic caută pe Kolectionarul.ro ziare vechi din ziua nașterii lui.
… bună dimineața, melc, dar reține că dacă cineva te întreabă dacă ai chef să tai un copac trebuie să spui “nu”. Nu e ce crezi, nu va dura cât crezi și nu va durea cât speri că nu va durea, iar un ferăstrău sabie nu e o drujbă. Nu e ca în filme, unde vine un gujbet și taie măiastru aicișa la bază umpic, apoi coloșa încă umpic și pac, copacul cade maiestuos ca o pană.
În viața reală, copacul se taie pe bucăți. Cu grijă, să nu distrugi acoperișul, solarul, câinele, pisica, mașina. O iei de sus, unde ești sus pe scară, cu mâinile în sus și cu tot corpul bâțâind să-ți menții echilibrul. Creanga aia mică nu e mică decât până o tai, când devine mare. Când îi pleacă coroana în jos capătul tăiat de tine o ia în sus, cu tot ce n-ai ferit. Apoi continui să tai, când în dreapta, când în stânga, coborând mult prea lent, pentru că un copac nu are o singură creangă mare și groasă. Iar când zici că ai terminat de tăiat cobori într-o junglă înaltă de un metru pe care - ghici ce - trebuie să o transformi în două mormane de frunze și de crengi, iar crengile mai lungi (de jos păreau toate scurte), trebuie tăiate la dimensiuni rezonabile. Per total, un coșmar epuizant și extrem de periculos. Cum pula mea fură ăia lemne din pădure, nene?!
Dar abia aștept să o mai fac o dată. Băbăiatule!!! M-aș bucura cu chiote dacă aș mai avea energie. Când faci bucăți copacul ăla te simți în stare să faci orice, iar când lemnul începe să pice unde vrei tu te simți de parcă ai dezamorsat o bombă. Am rămas marcat pe viață de cinetica lemnului viu. Cum saltă creanga după tăiere, dintr-o tensiune neștiută. Cât de grea e o ramură groasă cât mâna la doar un metru lungime. Ce presiune formidabilă poate exercita o creangă ramificată plină doar cu frunze, când te acoperă. A fost priceless.
Pentru vegetarienii deja isterici că am ucis un fabricant nevinovat de oxigen: copacul ăla era pe jumătate uscat și amenința să distrugă niște bunuri. Să chemi autoritățile sau o companie privată presupunea ore disponibile în timpul săptămânii, ceea ce nu se poate în acest caz, plus niște costuri. Mi-a făcut plăcere să fac asta și să fiu plătit cu pepene, practic singura mea sursă de energie timp de vreo trei ore, că apă canci. Nu mai zic cât a fost de cald, nu mai contează, oricum am niște kilograme în plus. Recomand oamenilor care nu-s siguri că-s vii, bărbați sau sănătoși la cap. Nu femeilor. Exclus, chiar. Sunt momente în care nu contează pregătirea, aptitudinile, sau calculul, ci doar memoria musculară a unor treburi fizice nasoale prin care ai trecut.
Pentru femei, ceva greu dar sigur, după paywall: rutina de fitness din anii 60 a prof. AnaMaria Ștefănescu, femeia care a făcut ca în pozele din comunism să nu vezi grași și grase. Știi clișeele alea, cu oameni făcând gimnastică în fața ferestrei? Ea le-a inventat.
O zi de luni cu un mindset ca al meu îți urez.
Vă venim în ajutor oferindu-vă cîteva exerciţii fizice cu care veti obţine un corp mlădios, o talie suplă şi o ţinută estetică, mereu tinerească. Aplicarea exerciţiilor fizice, bine alese, provoacă în organism o serie de modificări pozitive: circulaţia singelui este înlesnită, respiraţia devine mai profundă, muşchii se reliefează mai pronunţat, intreaga stare fizică şi psihica mai ales a celor care au profesii legate de o mai lungă şedere pe scaun.
Keep reading with a 7-day free trial
Subscribe to Viața Fără Proști to keep reading this post and get 7 days of free access to the full post archives.