De la demolări la Patriarhie. VfP 3 octombrie.

Am mâini, dar n-am. Adică abia le folosesc.

Plecasem ca o floricică de-acasă: bașcheții ăia noi, jeanșii ăia gri, tricoul ăla maro care-mi place. Să întâlniri, discuții, bani. Și mă sună T: să vii să iei și ușile, că le-au dat jos. Și vezi că mai sunt niște grinzi. Ia ce vrei, eu am treabă azi, spor. Cum dă drogatul cu nara în masă când vede praf, așa m-am dus! Ușile ca ușile, dar lemneleeeeeeee din pereți și din anexa…. Pfoai de mine, într-un minut eram murdar ca porcul!

Am dus ușile și o minunăție de grindă, de aproape 30x30, din care o să fac cea mai minimalistă băncuță posibilă. Și mi-am zis: “ia uite ce murdar ești! la ce întâlniri te mai duci tu? ia amână tot și întoarce-te să mai umpli o mașină cu lemne!”. Zis și făcut, că-s foarte ascultător cu mine. Iar la descărcat. Evident, eram si mai murdar, iar de mașină, nu știu ce să zic.

Noroc cu mine: “Unde te mai duci acum, oricum ai futut ziua, mai bine ia sculele și apucă-te să cureți grinzile de cuie, că doar n-o să le lași așa până în weekend”. Am făcut și asta și pe urmă iar m-am luat la ceartă: “ce, le lași așa?! mai ai doar spălatul, așa că ia peria, detergentul și furtunul și termină treaba”.

Și-am terminat: lemnele lungi rezemate pe perete, cele scurte - într-o grămăjoară, toate la uscat, niște zeci de metri liniari în total. Faza e că am terminat și energia, lemnuind nonstop de la 9 la 16.00. Acum scriu ca un dinozaur, cu brațele nemișcate de la umăr la încheietura mâinii.

De fapt, știi ce? Las’ că scriu mâine. Când te rog să te duci o fugă până la Patriarhie, să cauți resturile primul ceas solar al României, care anunța cu un fel de explozie când era ora 12 fix. O nebunie, tipică pentru hipsterimea anilor 1800. Chiar mi-ar plăcea să te duci, pentru că Google nu știe nimic despre asta. Ai toate detaliile după paywall.

O zi de marți fără proști îți urez.

Acum ar fi drăguț să deschizi și linkurile care urmează: FamilyClean, Rineea Clean, MecumPorto, Salba Mariei, Muzeul Brandurilor, PSnews, Officedent, Kolectionarul.ro

Documentele vremii consemnează existenta în Bucureşti a unui ceas solar care a functionat in decada a cincea a secolului trecut. Intr-adevăr, pe acea vreme, cind nu exista observator astronomic și nimeni nu visa măcar la ceasurile electrice sau la aparatele de radio de astăzi, aflarea orei exacte era o problemă destul de dificilă pentru marele public.