doar ceva de citit. VfP 14 august

Mulțumesc că ai deschis asta. Dacă-ți place abonează-te, abonează pe cineva cu gusturi similare sau abonează-te la versiunea extinsă, în care plătești pentru lecturi unice pe internet, digitalizate chiar de mine.

N-am multe de spus. De trei zile, în afara chestiilor curente citesc cu nesaț un volum de stenograme din perioada în care a ajuns Ceaușescu la putere. Sigur, e prima impresie, eu mă entuziasmez destul de ușor, dar de un lucru sunt sigur: dacă stenogramele astea ar fi fost vreodată difuzate în heavy-rotation, cum s-a difuzat regimul penitenciarelor politice sau situația orfelinatelor peste 90% dintre românii de azi ar fi avut altă opinie despre Ceaușescu. Una mai bună, ca să fiu mai exact. Cumva, e mai bine că cineva le-a ținut dosite. Cu astea pe toate televiziunile, n-am fi scăpat niciodată de Iliescu și de partidele pro-ruse.

Azi, însă, când numai oligofrenii visează la rublă și la Putin, mi se pare că merită discutat, așa, la rece, despre Ceaușescu, care, în anii 60, se arăta a fi mult mai curajos decât știam eu. Cumva, era logic, dar nu m-a dus capul: cultura politică a comunismului, care punea în mijloc egalitatea dintre tovarăși, l-a făcut pe al nostru să se poarte plin de tupeu cu Brejnev, președintele URSS, care în acel moment era genul de lider pe care-l contraziceai o singură dată și apoi dispăreai. Concret, ce face Ceaușescu? Se duce la Moscova după ce a devenit președintele (sic!) României, și în loc să se închine ca voievodul la Sultan, îi dă rusului cu masa-n cap:

• vrem să nu vă mai dăm minereu de uraniu pentru că ne facem centrală nucleară

• vrem să stabilim prețuri și cote corecte la exporturile noastre către URSS

• nu mai vrem să să plătim cu bani pentru armamentul sovietic, ci cu mărfuri

• vrem tezaurul României înapoi

A fost atât de bine pregătită lista revendicărilor și atât de neașteptat atacul diplomatic, încât Brejnev, omul care întâi tăia și pe urmă măsura, a cerut timp de gândire câteva zile. Cum ziceam, stenogramele astea sunt fa bu loa se. Așa că n-o mai lălăi și vă arăt acele pasaje privind tezaurul. Și știi de ce? Pentru că nouă ni s-a spus că Ceaușescu n-a făcut nimic pentru a-l recupera ca scuză pentru faptul că liderii noștri de azi nici n-au îndrăznit să-l ceară vreodată rușilor. Sper că dacă reîncepem aici, într-un colț al internetului, discuția pe tema tezaurului, poate îi obligăm pe liderii noștri să zică ce au de gând să facă concret pentru recuperarea lui.

O să fie un serial, că newsletterul nu permite texte atât de lungi. Probabil trei episoade, dacă nu patru. Ți-am subliniat pe ici, pe colo, unde retorica excede cadrul mieros al diplomației țărilor socialiste față de tătucul rus, dar să știi că ești liber să fii atent și la alte pasaje.

Acum ar fi drăguț să deschizi și linkurile care urmează: FamilyClean, Rineea Clean, MecumPorto, Salba Mariei, Muzeul Brandurilor, PSnews, Officedent, Kolectionarul.ro

O zi de luni cu lecturi la fel de interesante ca ale mele îți doresc.

Ceaușescu, Brejnev și tezaurul României (episodul 1)

Tov. L.I. Brejnev: Permiteţi-mi să exprim satisfacţia noastră comună pentru faptul că aţi găsit timp să veniţi în URSS. Ne cunoaştem, toţi sunteţi prietenii noştri vechi. Ne exprimăm satisfacţia pentru faptul că avem posibilitatea să facem un schimb de păreri deschis, în mod frăţesc într-un cerc larg de probleme legate de întărirea prieteniei noastre. În cadrul discuţiilor vom atinge şi problemele care interesează în mod nemijlocit cele două ţări ale noastre. Este foarte bine că acordaţi un timp, deşi nu prea mare, călătoriei prin ţara noastră. Consider că acest fapt are o mare importanţă. Conform tradiţiei care s-a statornicit la noi, tratativele încep prin acordarea cuvântului, mai întâi, oaspeţilor. Dacă această practică vă este acceptabilă, propunem ca şi astăzi să continuăm tradiţia statornicită la noi.

Tov. Nicolae Ceauşescu: De acord. Mai întâi dorim să exprimăm, încă o dată, satisfacţia delegaţiei noastre pentru invitaţia de a vizita Uniunea Sovietică şi de a avea convorbiri cu conducerea de partid şi de stat sovietică, cu tovarăşii Brejnev, Kosâghin şi ceilalţi tovarăşi. Cu acest prilej, permiteţi-mi să transmit conducerii partidului, guvernului, poporului sovietic şi personal tovarăşilor Brejnev, Kosâghin şi celorlalţi tovarăşi un salut din partea conducerii partidului şi guvernului nostru.

Tov. L.I. Brejnev: Vă mulţumesc.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Şi noi considerăm că este bine că ne-am înţeles să facem această vizită, să avem aceste discuţii. Delegaţia noastră a venit în Uniunea Sovietică animată de dorinţa sinceră de a face un schimb deschis de păreri asupra problemelor care pot face obiectul discuţiilor noastre. Sunt probleme de interes comun care privesc în primul rând partidele, guvernele şi popoarele noastre. De aceea, considerăm că pornind de la acestea, discuţiile noastre vor avea rezultate bune. Partidul şi guvernul nostru apreciază că colaborarea dintre ţările noastre se desfăşoară pe principii juste. Sigur că mai apar probleme şi vor mai apare; aşa este viaţa. Dar acestea nu pot împiedica ca între partidele, popoarele, ţările noastre să fie relaţii bune, de colaborare. Este cunoscut că, în ultimii ani, au intervenit unele lucruri care, dacă se poate spune aşa, au produs anumite animozităţi sau au umbrit într-o anumită măsură relaţiile bune. Noi considerăm că este bine ca în cadrul discuţiilor să arătăm aceste lucruri pentru a le înlătura. Considerăm că este bine şi necesar să punem deschis toate problemele chiar şi atunci când unele dintre ele nu sunt chiar aşa de plăcute. Dacă vom proceda astfel, vom găsi căile de limpezire a acestor probleme. In felul acesta vom netezi căile pentru dezvoltarea continuă a prieteniei noastre. Desigur, tovarăşi, noi avem în vedere că este posibil ca în anumite probleme părerile noastre să nu fie chiar aceleaşi, dar considerăm că aceasta nu împiedică discutarea problemelor respective. Dacă nu vom reuşi ca în toate problemele să ajungem la un punct de vedere comun o să le lăsăm de o parte şi vom vedea. Iar acum aş dori să mă refer la câteva probleme pe care noi le denumim "bilaterale". Aş începe cu problemele economice referitoare la lărgirea schimburilor economice pe perioada 1966-1970. A doua problemă este problema uraniului, a înţelegerii care există între noi privind metalul. Mai există problema privind sistemul de plată a creditelor pentru tehnica militară. Și o altă problemă, pe care noi am dori s-o ridicăm, este problema tezaurului care se află în păstrare în Uniunea Sovietică încă din 1917. Dacă sunteţi de acord, tovarăşul Bârlădeanu va arăta câteva aspecte legate de această problemă.