furat și mințit. VfP 16 august

proștii și pizdele mișto mi-au fost muze toată viața

cineva mi-a furat ziua de ieri. deși urma să stau 90% din timp acasă și să scanez niște, am intrat în casă la 7 seara fără să fi făcut pentru mine ceva important.

Dimineață m-am dus să beau o cafea și m-am trezit depanând o casă de marcat conectată la net printr-un cablu care nu mai exista și prin bluetooth la un device care fusese scos din priză. Menționez că urăsc tehnologia, mățăraia, parolele și setările pulii. Am salutat un amic din mers și am pierdut două ore rezolvându-i o problemă legată de niște hârțoage pe care le semnase ca fleașca lui Cornel. Ma girl n-a vrut decât ceva pentru pisici care m-a terminat psihic prin trafic încă vreo oră. Hârtiile de la adresa aia nu veniseră, dar cel care era acolo m-a întrebat cum să rezolve ceva, preț de încă vreo oră.

La sală am fost coach de business pentru două tipe adorabile care, văzând că sunt prieten cu șefa lor pe fb, m-au întrebat ceva legat de Insta. Habar nu am de insta, dar tipele erau mișto așa că am mințit doct. Iar când am plecat de acolo am observat că panoul de ieri care susținea prețurile lui Simion, ăla cu apartamente la 800 de euro/mp, a fost schimbat.

Iar la Lidl am avut privilegiul de a lăsa să treacă în fața mea vreo trei mămici cu copii. Toate cu niște căruțuri extrapline. Nu m-am plictisit deloc cât am așteptat, o babă chioară m-a întrebat cum se numesc toate tuburile alea cu vitamine de la casa de marcat.

Apropo de Lidl: este prima oară când ajung acolo cu ochelarii și pot citi ce scrie pe produsele alea de care nu am auzit niciodată. Băbăiatule! Să facă cineva un studiu pe metabolismul, bolile digestive și cancerele oamenilor care merg cu regularitate într-un anumit supermarket. După ce am văzut azi, am curaj să pun pariu că Lidl își mierlește clienții cel mai devreme. Am luat pâine, fasole bătută și niște felii de mușchi. Ultimele două au avut gust de hotel de două stele.

Iar acum mă citez singur cu postarea fb care a făcut vreo trei mii de like-uri.

căutând vreo 20 de reclame vechi într-un teanc de câteva mii, am văzut aseară cam jumătate din Insula Iubirii, care mi-a ridicat câteva probleme foarte serioase: 1. - cât de norocos sunt dacă în toată viața mea nu mi-am tras-o cu nici o vietate ca alea de pe ecran? există posibilitatea să fiu Cel Ales sau au mai pățit și alții așa ceva? 2. - de ce în acest show sunt tratate acele femei ca fiind frumoase? are producătorul cataractă, e o emisiune destinată orbilor, care-i faza? 3. - cum au reușit să aleagă exemplarele masculine atât de efeminate, de dichisite și de viu colorate? iar se poartă genul ăsta de ponei roz, de paj responsabil cu batista regelui? 4. - băiatul ăla, malone, marcelone, maclava, malaria, cum pula mea îl cheamă: e viu sau e un personaj fictiv? există așa ceva? de ce?. 5 - periodic a apărut pe ecran tipa din dreapta colajului pretinzând că este ispită. ispită la ce? la castrare? la asceză? la fugit în pădure urlând, cu retina dezlipită? 6. - fleașca lui Cornel a zis că are 26 de ani. de ce arată de 38 și de ce vorbește ca la 68?

Lăsând gluma la o parte, să știi că abia aștept să mă mai uit. Nici un produs media nu m-a făcut să mă simt atât de plin de calități ca emisiunea asta. Niciodată n-am fost mai sigur că am avut privilegiul să bag în suflet și în pat cele mai mișto femei din lume. Fiecare secundă de emisie este un boost pentru modul în care îmi evaluez viața sentimentală. Doamne, ce norocos am fost și sunt! Ce bine e să nu fi prost, nene. Ce bine e să știi cine ești.

Ai citit gratuit acest newsletter datorită unor oameni și unor companii precum FamilyClean, Officedent, PSnews, Rineea Clean, Rue15 Coffee, ExpoRomania.ro și Kolectionarul.ro sau . Din politețe, ai putea deschide măcar unul dintre linkurile lor. Pe ultimul îți recomand să-l deschizi dacă ești colecționar sau dacă vrei să faci cadou ceva ce nu se găsește la mall. Ieri, de exemplu, cineva și-a cumpărat un lot de reviste evreiești iar altcineva un pliant Pegas din anii 70.

Un weekend fără tipi și tipe ca la Insula Iubirii îți urez.

După paywall, ceva din zorii ecologiei urbane. Anii 70, idei crețe.

Automobilul cu rulotă, autocaravana, casa pe roti sint tot atitea variante ale unui vehicul pentru vacantă, care in unele locuri, ca de exemplu în S.U.A., serveşte şi ca locuinţă sezonieră. Așa au apărut unele idei interesante asupra realizării unui vehicul-locuinţă functional, estetic şi economic. Aşa a apărut proiectul «Economobilului» prezentat în ilustraţiile alăturate.