Ca un dobitoc ce sunt, ieri am discutat cu un reductor. Un d-ăla care reduce totul la contraargumentul pe care poate să-l susțină. Mai știi, în pandemie, când tu întrebai “de ce să port masca seara când sunt singur în parc?” și cineva striga: “ia uiteeee, ăsta e conspiraționist și pune la îndoială știința!”. E, să știi că omul ăla e un reductor. Nu ascultă decât vag ce spui, reduce enunțul la absurd și răspunde cât poate de repede. Discuția nu poate fi un meci de volei sau de tenis de câmp. Doar ping-pong.
Discutam despre un subiect banal, disponibil în toată splendoarea lui pe net. În loc să fac ca de obicei, când tatonez și văd dacă e cazul să mă las păgubaș, eu m-am antrenat în discuție. La un moment dat, a zis: “eu nu cred” și m-a închis. Eu, când nu cred ce mi se spune, verific enunțul la terți sau pe net și răspund la subiect. E și politicos, și eficient pentru dinamica discuției. Or, dacă zici “nu cred”, de fapt spui “minți”. Iar asta mă enervează la maxim, dincolo de insultă, pentru că mai ascunde un răspuns: “habar nu am, dar mă port de parcă am”.
Noroc că-s bătrân. M-am prins că mă enervez ca văcarul pe sat și m-am potolit. În fond, omul nici nu și-a dat seama că m-a insultat. Nici măcar n-a fost de rea credință. A fost ca un european invitat la masă de un arab și care, neștiind uzanțele, a mâncat cu stânga. Ce copilărie, să încerc să-l conving. Corect este ca fiecare să creadă ce vrea și să nu citească ce nu vrea. De ce ne-am pune eu, tu sau google cu convingerile cuiva? Nu mai bine își vede fiecare de treaba lui?
Scriu despre asta pentru că nervii de azi au fost un eveniment important. E prima oară când mă enervez anul ăsta pe altcineva decât pe mine. Așa cum spune și titlul acestui newsletter, m-am specializat în evitarea oamenilor cu care am păreri frontal-contradictorii. Când zic viața fără proști nu mă refer doar la imbecili, ci la toate națiile de oameni cu care nu împărtășesc mare lucru și cu care interacțiunile sunt inutile. Cei care în loc să caute argumente mă acuză că mint intră în categoria asta și ar fi o tâmpenie să mă chinuiesc să-i schimb. În fond, asta îi reproșez și eu Gretei și lui Bulai: că vor ca eu să trec de la porc prăjit la greier fiert și de la pisi sexy la focă progresistă fără să se țină cont și de părerea mea. Clar e mai bine să fim diferiți și divergenți decât toți la fel, nu?
Am și un exemplu din contextul recent. Ai văzut știrea de pe Antena3 cu avocado cu certificat Bio dar doldora de pesticide? S-a dat în heavy-rotation, cu burtieră atenție mare, români. Ghici ce a fost în heavy-rotation pe Digi24? Pătrunjelul și salata din marile bazine legumicole românești sunt pline de pesticide, deci atenție mare, români. Spune și tu: are vreun sens ca Digi să convingă Antena că, sau ca Antena să insiste pe lângă Digi că? Cui ar folosi, când ambele redacții știu atât de bine că atenție, români, iar pe români îi doare fix la țelină de atenție?
În altă ordine de idei, ca să rămână ceva catchy newsletterul ăsta: tu cu ce informații ai rămas din anunțul făcut de PNL-PSD privind locul 1 de pe lista pentru europarlamentare? ce-ai aflat interesant despre fata asta, numită Ramona Chiriac, de profesie șefa Reprezentanței Comisiei Europene? care crezi că sunt cele două lucruri care NU s-au spus despre ea, deși ambele sunt genul de informații pe care presa le caută prioritar când e vorba de politicieni? Fă “investigația Recorder” și scrie-mi pe email. Dacă o nimerești cu două din două câștigi un voucher de 1.000 de lei pe kolectionarul.ro, pentru că suntem în fața unei încântătoare operațiuni de manipulare prin omisiune, pe care o să fiu încântat să ți-o demantelez mâine. Fără vreun interes, fără hate. Just for fun.
Dă like doar dacă ți-a plăcut lectura. Din politețe deschide măcar un link: Blues Cafe Ploiești, FamilyClean, Hotel Central Ploiești, MecumPorto, Muzeul Brandurilor, Officedent, PSnews, Rineea Clean, Rue15 Coffee, Kolectionarul.ro. Abonează-te la secțiunea plătită (costă enorm, cam un leu pe zi) ca să citești zilnic lucruri pe care nu le-a mai citit nimeni pe net.
Azi, de exemplu, poți citi ultima parte dintr-un reportaj despre rusificarea, bolșevizarea, înfometarea și uciderea românilor din Transnistria. Din nou, despre tehnici de manipulare și coerciție asemănătoare cu cele de azi.
O zi de joi fără nervi inutili îți doresc.
Cu hainele lor de piele, ghiozdane la subţiori și revolvere la brău, comisarii sovietici au inşirat pe o masă listele intocmite de prima brigadă. Au fost chemaţi de astă dată numai cei cari declaraseră că nu intră in colectiv. După ce i-a strâns pe toţi intr'un loc, unul ne-a spus: „Aţi contravenit decretului Comisarului Poporului dela Agricultură. cu privire la organizarea colectivului în sate. Aşadar, aţi mărturisit singuri că vreți să sabotaţi opera de colectivizare care este insuşi sufletul comunismului. Deci, voi nu sunteţi comunişti și aţi declarat aceasta făţiş! Aceasta este o mare crimă contra republicei sovietice şi a comunismului, deaceea veţi fi pedepsiţi!". Când am auzit aceasta, inima ni s'a strâns, fiindcă ştiam că o ameninţare cu pedeapsa din partea comisarilor poporului nu rămâne niciodată neinfăptuită. Credeam că vom fi condamnaţi la moarte după cum e obiceiul, să fim înşiraţi la zid şi impuşcaţi. Dar stăpânirea sovietică născocise ceva mult mai groaznic:
Keep reading with a 7-day free trial
Subscribe to Viața Fără Proști to keep reading this post and get 7 days of free access to the full post archives.