My BufTroscPleosc și Călirea cu Aer. VfP 24 august.

Îți mulțumesc că ai deschis linkul ăsta. Dacă-ți place abonează-te, abonează pe cineva cu gusturi similare sau abonează-te la versiunea extinsă, în care plătești pentru lecturi unice pe internet, digitalizate chiar de mine. Să aibă și amărâtul ăla de chat-gpt pe ce să se antreneze.

& Azi am sunat-o pe #magirl. Nu e un mare fan al condusului mașinii, convinsă că toți oamenii din trafic au experiență, nu ca ea, și că ea va greși prima, și că e riscant, și că… Am sunat-o să-i spun că tac’su, șofer cu experiență, cu peste 20 de ani la volan fără accidente, a uitat să tragă bine frâna de mână când a parcat undeva….

… iar mașina a plecat singură. A mers cu spatele vreo 30-40 de metri, a făcut zob un gard și s-a proțăpit cu șalele pe o diferență de nivel de aproape un metru.

La ora la care scriu sunt de-a dreptul bucuros. Firma căreia i-am paradit gardul vrea doar banii pe materiale. Petrolhead-ul chemat a fost un sensei al recuperărilor auto, a reușit să-mi scoată mașina de-acolo fără vreo avarie pe dedesubt. Service-ul unde am dus-o îmi repară bara spate până joi seară, vineri o să am mașina. Eu n-am nimic, că eram în sediu când s-a petrecut minunăția asta de eveniment.

Putea fi mult mai nasol.

Curtea aia e plină permanent de mașini în mișcare: în cursa ei silențioasă, mașina mea putea paradi între cinci și nouă, lăsând câteva firme cu ochii in soare. Putea ucide sau schilodi 2-3 oameni, că locul e aglomerat și nu-i nimeni atent la o mașină dacă nu o aude venind. Putea să-și spargă baia de ulei, să declanșeze airbagurile și să mă coste reparația o pălărie de bani, sau putea să ia foc de la scânteile fierului din gard frecat pe rezervor, în canicula aia, și să ajungă daună totală. La ora la care citești asta, se putea ca eu să fiu, la știri, un personaj la fel de detestat ca drogatul din Vama Veche. Or, nimic din toate astea nu s-a întâmplat. Așa că eu consider evenimentul de azi/ieri doar o lecție de parcat. Mă costă câteva mii de lei, dar consider că “se merită”, pentru că sunt viu, sănătos, fără dosar penal pentru omor din culpă.

De-aia am sunat-o pe magirl. Să-i spun că greșitul e o banalitate, nu ceva legat inefabil de lipsa experienței, și că întotdeauna când crezi că le știi pe toate viața îți arată ce ai omis, dar și că atunci când ești supărat că nu ți-e bine ar fi grozav și să te gândești că putea să-ți fie mult mai rău.

Luni am plătit o restanță de care am uitat luni de zile și m-a uscat. Marți mi-am rupt (din nou) ochelarii. Miercuri, precum se vede, am lovit mașina. Pentru unii ar putea părea o săptămână nasoală. Pentru mine e o săptămână bună. Am avut când, cu ce și cu cine să rezolv toate astea, deci nu sunt probleme adevărate. Viața nu e făcută din momente mișto și momente nasoale, ci din momente mișto și din momente de învățătură, de recalibrare a focusului. În astea trei zile, am reînvățat că procrastinarea și relaxarea sunt comode dar nu-s neapărat bune. Se pare că uitasem.

Așa cum a uitat parentingul modern de călire. Serialul se încheie azi, după paywall, cu capitolul: “Călirea cu ajutorul aerului”. Unii o să-și facă cruce țipând când o să citească: “copilul trebuie să petreaca cel puţin 1-3 ore pe zi în aer liber (…) vara numai în chiloţi şi desculţ”. Eu vă recomand să încercați, așa am crescut eu și se cunoaște: nu-s friguros, pot munci pe caniculă, rabd bine de foame și de sete, nu prea răcesc, dorm aproape gol 365 de zile pe an, pilota mea de iarnă e cam ca o pătură și port mai mult de 7 piese de îmbrăcăminte doar când mă dau cu placa. Iar textul de mai jos e scris de medici, în anii 60, și a fost publicat în

pe care o găsești acolo unde-s toate cărțile mișto.

O zi de joi cu probleme rezolvate îți urez.

LATER EDIT: pe seară, după ce scrisesem asta, discut cu un amic despre ziua de azi și despre ce-am învățat din ea. Tipul: un munte de sensibilitate. Not. M-a lăsat să depăn povestea și morala, iar apoi mi-a zis: “Ieri ai găsit un inel pe mașină, ai râs de el în newsletter, iar azi ai rămas fără frâne la mașină. Ești bine, mă, s-ar putea să prinzi Revelionul”.

Acum ar fi drăguț să deschizi și linkurile care urmează: FamilyClean, Rineea Clean, MecumPorto, Salba Mariei, Muzeul Brandurilor, PSnews, Officedent, Kolectionarul.ro

Călirea cu ajutorul aerului

În afară de rolul pe care-l are în schimburile respiratorii, aducind organismului oxigenul fără de care nu poate exista viaţă, aerul atmosferic mai are un rol foarte important în procesul de călire a organismului. Aerul are o anumită compoziţie chimică (conţinutul său în oxigen, bioxid de carbo, azot, apă etc.) si anumite proprietăţi fizice (temperatură, umiditate viteza de mişcare a particulelor sale). Aerul vine în permanenţă în contact cu organismul prin intermediul pielii si al aparatului respirator.