Ne liniștim, da? VfP 16 februarie

Pentru că datorită lor citești gratuit secțiunea asta, ar fi drăguț să deschizi linkurile care urmează: FamilyClean, Rineea Clean, MecumPorto, Salba Mariei, Muzeul Brandurilor, PSnews, Officedent, Kolectionarul.ro.

Tristuță săptămână. De la ANAF și de la NATO vești nasoale, un Valentin Day mai plin de femei singure ca niciodată, plus știri cu un preot și un instructor de înot care au molestat/futut două fetițe sub zece ani și sunt încă în viață. Nici în plan personal n-a fost mai bine: am încurcat di grande zilele și lunile în acest newsletter, mi-am programat două întâlniri în aceeași zi la aceeași oră și am comandat niște căști care nu merg la telefonul meu. Ca un capac superb, becul aparent ars pentru care m-am iubit cu poliția acum două zile merge foarte bine acum. Mai are să-mi scrie în bord: scuze, boss, am glumit, am fost și io să ard și eu prospătură led.

“Si ziceai ca nu stii ce e aia depresie sau ca nu exista! Masa aia de șpaclu prelinsă pe canapea e fix expresia unei depresii duse pe picioare pe neștiute de un/o workahoolic/ă până la  burnout. Si poate se intampla fiindca la vremea cand ea era devreme acasa, cu masa pusă si cosmetica personala la zi - era momentul lui de workahoolism. Fiecare isi merita soarta si o duce inconstient până doare prea mult si e nevoit sa se trezeasca si să și asume somnambulismul”, mi-a scris S.

Încă susțin că depresia nu există. Știu că mai sus am făcut din săptămâna asta o sinteză mai degrabă negativă, dar asta nu înseamnă că m-a(m) deprimat. Dimpotrivă, m-a făcut mai viu, mai atent. În general, tot ce-am învățat valoros în viață s-a petrecut în momentele nasoale. Ce să înveți când ești fericit? Nu înveți nimic, îți spun eu, doar te bucuri. Eu cred că porții de nasol fac bine în orice dietă, pentru că datorită lor evoluezi. Te poți uita pe statistici: populațiile cu care clima e rea construiesc mai eficient, cele cu care natura e nașpa sunt mai bine pregătite fizic, iar cele cum a fost cea românească, frecată la cap cu comunismul timp de trei generații, devin mai subtile în exprimare și mai adaptabile la represiune. Cât despre tipa grasă de pe canapea - hai să ne liniștim și să ne gândim la lucruri simple: ar putea fi leneșă, nu deprimată. Sau să-și disprețuiască soțul, din diverse motive. Sau convinsă că merită mai mult burger. De ce să sărim mereu la luptă cu steagul depresiei?

Cât privește textul de luni, care a stârnit atâtea pasiuni - îl susțin până la ultima virgulă pusă greșit. În cuplurile care nu merg greșesc amândoi, dar în special ăla care începe primul să se poarte ca un nesimțit. Dacă singur îți mai poți scoate demonii la joacă, în cuplu e musai să-i ții în lesă. Nu e fair ca eu să încep darnic și amabil și să devin zgârcit și violent, dar nici ea nu trebuie să treacă de la 50 la 90 de kilograme și de la șoapte la urlete. Dacă ai semnat tratatul te ții de el sau îl reziliezi, nu pricep de ce ai rămâne acolo cu cineva care se poartă ca un inamic.

Și știi ce e paradoxal? Că dacă prezinți unor asemenea oameni cazuri similare sunt de acord cu tine. Uite: războiul Ucraina-Rusia. Ăștia au semnat în 1991, de gura SUA și Angliei, un tratat de neagresiune și de respectare a frontierelor. Lucrurile au mers bine până în 2008, comerțul, proiectele comune și căsătoriile mixte duduiau, până când Ucraina și-a schimbat politicienii și și-a manifestat intenția de a intra în NATO fără pic de tact. La fel de lipsiți de tact și de finețuri, rușii au văzut asta o amenințare existențială și au intrat în Donbas. Mai e un pic și se fac 20 de ani de când rușii și ucrainenii nu se mai halesc și tot curge sânge. O generație întreagă de oameni care se urăsc au făcut copii învățându-i să se urască. Nu era cumva mai bine să o tragă la poartă corect în 1991 în loc să le facă pe plac altora?

După paywall am pus azi vreo 30 de imagini cu moda etnic-românească apărută în anii 70, după ce Brigitte Bardot a apărut purtând o ie în revista Vogue. A rupt. Toate divele lumii au zis: aș purta și eu așa ceva.

Cu designul care amintea de ținutele hippy de la Woodstock și cu un litoral ieftin pentru turiștii străini pe post de showroom, România a tras o dâră destul de groasă prin moda europeană, dovadă că toate cooperativele românești care făceau ii sau alte haine de inspirație etnică (rochii, paltoane, cojoace), abia țineau pasul cu exporturile. Mie ținutele astea mi se par extrem de mișto și de sexy și azi, dar cine sunt eu să mă dau cu părerea, ia să vedem ce zici și tu.

Un weekend cu un pic de atenție la trecut îți doresc.

Îți reamintesc că dacă devii abonat plătitor îți poți recupera banii cu un discount permanent de 25% pe kolectionarul.ro (50 lei la comanda minimă, cam cât abonamentul plătit aici, dar poți face câte comenzi vrei) unde poți găsi multe din resursele pe care le folosesc în acest newsletter: cărți, ziare, reviste, acte, fotografii - toate vechi cât cuprinde.