coduri în noduri. VfP 07.01.24

FREE: o poveste inutilă dacă n-ai citit basme cu tărâmul celălalt. PAYWALL: primul pod peste Siret, cum scapi de “ulciorul” de ochi, prim ajutor la degerături, Fratelli în comunism

Înainte de toate, ceva despre paywall. Am fost întrebat care-i faza. Deci:

Te rog uită-te la poza de mai sus. Eu cumpăr vechituri. Preponderent, tipărituri. Dacă se poate, direct din podul, beciul cutia sau sertarul unde au fost înghesuite cândva. Cumpar tot, sortez acasă. Ce vezi mai sus este “captura” de săptămâna asta, extrase dintr-o sacoșă care conținea și poze, scrisori, acte. Am fost mereu fascinat de notițele altor oameni. Cine și-ar nota chestii care merită să fie uitate? Și cu timpul am descoperit că notițele astea apar nu doar din experimentare sau din observație directă, ci și atunci când omul a găsit informațiile în cărți și publicații la care avea acces doar ocazional. Cărți vechi și/sau rare. Am ajuns să dețin și asemenea tipărituri, din care am extras notițe similare. Mii de bucățele de înțelepciune practică în 10 rânduri. Mai demult le-am pus pe domenii și am încercat să le public, în cărți. Nu s-au vândut, pentru că nimeni nu mai vrea enciclopedii prin casă, chiar dacă sunt utile. Eu am folosit o droaie, de la ponturi de meșterit până la rețete culinare. Inițial le-am pus în newsletter ocazional, la liber. S-au cerut zilnic. Iar pentru că le cumpăr iar digitalizarea lor presupune ceva timp și disciplină, acum le pun și la dispoziția altora în zona plătită a acestui newsletter. Asta e tot. Nimic ocult sau oneros. Mie nici prețul nu mi se pare mare. Cu vreo 10 dolari ai acces lunar la vreo 50-60 de ponturi care te fac mai priceput în observarea naturii, folosința unor materiale naturale și găsirea unor soluții ieftine la probleme încă prezente. Conceptul a avut succes nu pentru că-s eu vreo sculă, ci pentru că majoritatea creatorilor de conținut de azi doar promovează sustenabilitatea și traiul inteligent, dar toți adoră când nu o faci și cheltuiești pentru a rămâne ignorant. Cu newsletter-ul meu ajungi la un leu soluția/sfatul/pontul, pe care-l poți disemina apoi în tot anturajul/neamul. Azi, de exemplu, ai un text despre primul ajutor pentru o persoană aflată în hipotermie. Timp de lectură: două minute. Aplicarea: gratis. Nu-l citi, că nu e obligatoriu. Dar caută pe net ceva similar, sau du-te la un spital cu cineva în hipotermie și vezi cât te costă. Sigur că nu toate notițele astea sunt infailibile și perfecte. Unele au fost perfecționate în timp, altele s-au dovedit a fi dăunătoare. Dar mă bazez și pe discernământul oamenilor. Când citești critic îți duci creierul la sală și devii mai deștept.

Iar acum, precum vezi mai sus, îți arăt covorul păstrat. Are cel puțin trei elemente care merită atenție: faptul că designul central nu e simetric….

faptul că designul central are o bază, un început…

… și faptul că designul marginii contrazice logica: latura scurtă a covorului are 28 de cruci, iar latura lungă doar 26, deși simetria și urzeala covorului ar susține inversul. Țesătoarea a făcut asta pentru ca și marginea să susțină designul. Să ne spună că povestea covorului e verticală și are un jos și un sus, nu e orizontală sau nu contează de unde te uiți. Pe scurt: avem un mesaj aici, nu motive geometrice ca pe covoarele de la Ikea.

Îți mai las un indiciu: bucata asta de design apare în mai multe culturi, nu doar la noi. Așa sunt reprezentate geneza, divinitatea, raiul: printr-o chestie cunoscută mai nou ca “pomul vieții”: niște rădăcini se unesc într-un trunchi/lujer care generează…

Ce? Ce a vrut să zică țăranca care a țesut ceva asimetric într-un covor decorat cu cruci? Că are glaucom? Că e creștină? Că i s-a stricat războiul de țesut pe stânga? Că a rămas fără ață verde? Că a născut un copil? Că vrea un iPhone16 ca să stea live cu un coach și să facă împreună mindfulness și constelații? Ce i s-o fi părut atât de important de n-a făcut și ea niște romburi, ca toată Europa Occidentală atât de plină de spiritualitate? Nu uita că românca de demult era o curvă fără dinți, leneșă, analfabetă și bețivă, cum bine o zugrăvesc Martorii lui Mândruță. Nu făcea yoga, nu medita, nu mânca avocado cu semințe de chia. O tâmpită. Piș-a-ne-am pe el de vot și pe covorul ei. La Leroy Merlin are niște mochetă din plastic absolut superbă, care emană ftalați d-ăia buni zeci de ani, iar când arde o face cu flăcări colorate superrrrb.

În spiritul celor de mai sus, te las așa, neterminat, cu ce spune covorul. Desigur, poți să ignori complet povestea. În fond, ce mare căcat a făcut prăpădita aia? Niște lână pusă cruciș, orice copil poate face asta. Poate era beată și a greșit modelul. Nu mai bine cauți un clip vesel pe net?

Legat de viața țării - că nu mai pot - las aici doar o idee. Hai să intrăm toți pe tiktok și să dăm 10 like-uri și 10 share-uri la clipurile lui Ciolacu. Să arate de parcă o influență bizară îl crește artificial. Apoi dăm vina pe ruși, ca la Georgescu, și scăpăm în pula mea de el. Mor dacă-i mai văd moaca aia de escroc de Vitan și fruntea aia încrețindu-se când aude un neologism. Apropo: ai văzut că pe fața unui prost se vede când e prost?

O zi de luni fără tâmpenii noi sau vechi îți urez. Tu să fii sănătos.

Ai citit gratuit acest newsletter datorită Kolectionarul.ro.

Recomandări: FamilyClean, Officedent, Rineea Clean, Rue15 Coffee, MyPloiesti, ExpoRomania.ro.

Abonații plătitori ai acestui newsletter găsesc azi după paywall:

primul pod de peste râul Siret (foto, anii 10)

cum scapi de “ulciorul” de la ochi (reteță, anii 30)

primul ajutor la degerături (tutorial, anii 50)

cum se petrecerea într-un Fratelli comunist (știre, anii 80)

Ca abonat plătitor ai acces și la arhiva. *** De privit, salvat, citit, învățat, încercat.