Numa oameni și produse bune. Not. VfP 8 decembrie.

Băi, eu nu mai suport mesajele astea. “Țe fați tu aici, te supălă salcina asta monotonă? Vaaaaai, ce lușineeee, hai că aduc țeva cale să facă tleaba pentlu tine, uof-uof, nu mai fi supi, odihnește-te!”. Nu. E doar ipocrizie care maschează lăcomia. Antreprenorului român nu-i pasă de tine, ci de profitul companiei. Te asigur că, dacă lucrezi într-o companie unde poți fi înlocuit de tehnologie o să fii inlocuit. Iar dacă nu ești capabil de mai mult decât faci azi te asigur că vei fi dat afară. Fă repede un curs de ceva superior în domeniul tău sau un curs de ospătari. Să nu zici că nu ți-am spus.

Nu mai suport nici propaganda asta. Eu sunt gata să-mi asum, la modul activ, că acum 300 de ani s-ar putea ca vreun străbunic de-al meu să fi avut vreun sclav. Port un tricou, zilnic, un an de-acum înainte, cu mesajul “stră-stră-străbunicul meu era un rasist jegos”. Dar aș dori ca și descendenții triburilor din Asia sau Africa care au vândut sclavi ajunsi ulterior prin România să-și asume, alături de mine, complicitatea la acest act odios. Să poarte și ei tricouri pe care scrie “stră-stră-străbunicul meu și-a vândut verișorii la kil”. Iar, UE, ca urmaș al marilor imperii colonizatoare, adică urmașul intermediarului comercial dintre triburile alea și străbunică-miu, ar trebui să-și asume aceeași poziție dărâmând cu buldozerul toate clădirile din Bruxelles construite cu sclavi. Ce pula mea, dacă-i pe antirasism activ, pâi să fie activ.

Azi se duce Vlăduț la DNA. Sper că merge și Drulă cu el, să-l susțină, cum a mers Năstase cu Bivolaru. Așa ar fi corect.

Poți răsufla ușurat: deși Tolontan a fost dat afară de la Libertatea, ziarul a reușit să publice și azi știri de mare angajament jurnalistic, extraordinare investigații de presă care vor fi preluate și de Reuters, pun pariu.

Un amic care se pricepe. Deci nu face cadouri de-astea, de sărbătorile astea. Ia altceva.

Sâmbătă, pe la prânz. De mers merg sigur. Să văd pe unde am pus casca.

După paywall ți-am pus azi radiografia unui business social făcut de comuniști. Progresiștii lui Ceaușescu se prinseseră că nu toți oamenii se potrivesc unei uzine sau muncii la comun și inventaseră munca la domiciliu. Schema era megasimplă: în sute de curți și case din fiecare județ se făceau o droaie de chestii, de la ștergare la mic mobilier, care erau cumpărate de stat și revândute prin rețeaua Hermes turiștilor străini. În 1970, valoarea producției făcute acasă era de zeci de milioane de lei, artizanii câștigau decent, meșteșugurile vechi erau duse mai departe. Nu ca azi, când tradițiile sunt uitate, ne mor ultimii deținători ai unor tehnici artizanale și piața e plină de suveniruri din China.

Conducerea Uniunii Judeţene Harghita manifestă o preocupare deosebită pentru lărgirea gamei de produse executate acasă. la Astfel, în primul trirnestru din 1970 s-au realizat pe această cale tesături cu specific Iocal, ştergare, peretare, feţe de masă, diferite confecţii pentru copii, sorţuri, bluze, produse de uz casnic, unele articole din inlocultori de piele, papuci de casă și diferite articole de rnarochinărie de 3,6 milioane lei, pe când volumul producţiei realizate prin munca la domicilliu a fost in 1969 de aproape 9 milioane lei.