Grasul conștient și alte povestiri. VfP 21 noiembrie.
Ieri a fost ziua drepturilor copiilor, deci se potrivește o poveste din trafic.
Eram la semafor. Pe partea dreaptă, un puștan frumușel, cu zulufi și căști, care o sorbea din priviri pe puștoaica drăguță de pe partea cealaltă. La doi metri hacana, mai erau două puștoaice, tot drăguțe, dar mai pline de ele, ca să zic așa, care l-ar fi făcut sandviș pă frumușel. S-a făcut verde, el a fixat-o pe aia, iare alea l-au fixat pe el, care nici nu le-a băgat în seamă ca un nesimțit sexist și incorect politic crescut greșit ce era!!! Ocazie cu care mă întorc la drepturile copilului, din care aleg dreptul de a fi tratat corect de părinți. Care trebuie să-l iubească în orice condiții, oricum ar fi progenitura, dar fără să-i ascundă adevăruri neplăcute și fără să-l lipsească de sfaturile bune.
Și v-o zice unul care a jucat fix în episodul ăsta. Prin clasa a șasea, pe fondul schimbărilor biologice cuvenite, #magirl o dăduse spre M, chiar L. Și i-am zis ceva de genul: draga mea, o să te iubesc și dacă te faci cât o morsă, o să te rostogolesc unde vrei toată viața, cumpără tati și stivuitor roz, nu-i nici o problemă, dar să știi că la vârsta ta oamenii sunt mai cruzi decât la a mea, o să-ți scoată zilnic anvergura pe nas, inclusiv oameni pe care-i placi mult, iar asta o să te rănească, ar fi mai bine să ții cont și de greutate, nu doar de restul. N-a fost cu critică, cu hate, cu de mâine mănânci ce zicem io sau mă-ta. Și ghici ce? A contat. De cel puțin cinci ani, magirl mănâncă mai curat decât mine și are o siluetă absolut normală. Una care nu bate la ochi. Care nu umple câmpul vizual. Înțelegi, da? Poa’ să fie gras, dar să știe că e gras, nu special, da? Că dacă tu-i zici special și colegii îi zic rolă de gazon bagi copilu’ntr-o disonanță congnitivă de nu mai știe cine e și pe urmă face cancerul ăla mental, boala incurabilă a universului, cum îi zice, mă? ANXIETATE! Acum gata, am tăcut, că tu știi mai bine cum să-ți crești copiii, n-o să te învăț eu. Trecem la altele. Întâi, aplauze pentru Ionuț Miron, care a făcut cea mai bună postare facebook de anul ăsta (menționez că nu știu cine este Ionuț Miron).
Am râs, am astea, acum hai la serioase: S-a încercat peste tot, se încearcă și la noi. Două mii de pro-palestinieni în București, scandând ”From the river to the sea, Palestina will be free”. Slogan care nu are nimic de-a face cu statul palestinian, ci cu Hamas. Dacă mai avem încă un eveniment d-ăsta înseamnă că SRI și SIE dorm. Haios e că vineri a fost publicat un sondaj. Arab World for Research and Development (AWRAD) zice că a sondat aproape 700 de adulţi palestinieni din Gaza şi Cisiordania, reprezentare egală femei bărbaţi și le-a dat că Hamas și brigăzile militare Al-Qassam sunt văzute pă pozitiv de aproape 75% din palestinieni. Aproape 60% dintre palestinieni sprijină măcelul din 7 octombrie și vreo 77% sprijină Hamas în conflictul actual din Gaza. Ce e drăguț este că 98% din respondenți se simt „mândri de identitatea palestiniană” și „nu vor uita şi ierta niciodată” statul israelian.
Deci e clar că-s spălați pe creiere ca ăia din Coreea de Nord. Cum să ții cu ei, când ei visează doar să taie capete? E ca și cum ți-ai lua unelte de la Dedeman. A publicat cineva că Biofarm are cele mai multe mărci înregistrate din România: 314. În top apare, deși pun pariu că nu voia, Dedeman, cu 47 de mărci. În caz că ai vrut vreodată să cumperi vreo sculă cu un nume atrăgător: n-o face. La Dedeman găsești cele mai nașpa scule cu cele mai bune nume.
De pe Brici Newsletter, un sfat util mai ales celor care simt că au vieți stresante: Recapitulează ultima săptămâna. Uită-te în calendarul, agenda și conversațiile tale și vezi cum ți-ai petrecut ultimele 7 zile. Fă o listă cu activitățile profesionale, personale și pauzele. Notează timpul alocat pentru toate aceste activități. Evaluează cât de eficient ai folosit timpul. În ce măsură ești mulțumit de cum au decurs lucrurile? Gândește-te la cum te-ai simțit în această săptămână. Relaxat, stresat, obosit?
Iar din derapajele lui Sebastian, doar un citat: nu am vazut pe nimeni care sa conteste lipsa diversitatii la joburile grele, prost platite. A dracu’ diversitate există doar în domenii in care se fac bani frumosi. La săraci nu conteaza daca-s diversi sau nu.
Iar dacă știi pe cineva care studiază pentru vreun doctorat, scrie la o carte sau muncește la un film despre vinurile comuniste, spune-i să se uite un pic la radiografia asta făcută podgoriilor de viță-de-vie din anii 70-80. Mai bine la el pe birou decât la mine în cutii.
O zi de marți cu copii mișto îți doresc.
Acum ar fi drăguț să deschizi și linkurile care urmează: FamilyClean, Rineea Clean, MecumPorto, Salba Mariei, Muzeul Brandurilor, PSnews, Officedent, Kolectionarul.ro
După paywall, episodul doi din povestea mașinii care avea o autonomie de o mie de kilometri încă din anii 30, ca să moară Putin de necaz.
Keep reading with a 7-day free trial
Subscribe to Viața Fără Proști to keep reading this post and get 7 days of free access to the full post archives.