Deranj. VfP 29 martie 2024

proștii și pizdele mișto mi-au fost muze toată viața.

Dis de dimineață m-a deranjat foarte tare că nu văd ce au mai zis jurnaliștii atei nemulțumiți că paștele catolic nu are loc o dată cu paștele ortodox. Păi ce facem aici? Ne batem joc de democrație și de europa? Lăsăm credincioșii să facă ce vor?

Pe urmă m-a deranjat un cuplu care mergea înaintea mea, pe stradă. El avea pantaloni mulați, iar ea largi. M-am gândit probabil el o să-și ia din Mega niște tampoane, iar ea niște bere. Că ajunși acasă ea se va uita la Bobonete cu o bere în mână, iar el își va face unghiile. Pe la zece el se va băga la somn, iar pe la unșpe, abțiguită de la bere, ea se va învârti în jurul patului încercând să-i dea iubitului măcar o muie.

M-a deranjat și că am găsit în portbagaj oglinda pentru fetele de la Rineea, făcută din umerașe de spălătorie, la două săptămâni de când am pus-o acolo. Alzheimer is coming!

Și știi cum am găsit-o? Pentru că trebuia să pun în portbagaj un decor făcut pentru cineva. Altfel plimbam oglinda aia cine știe cât.

Manechinele astea au o poveste foarte fun: cândva, am co-organizat în B. o expoziție de pictură având ca temă iarna combinată cu o lansare de carte despre istoria schiului. “Să facem un decor catchy la intrare”, zic ai mei. “Am niște schiuri și niște bețe de schiuri foarte vechi”, zic eu. “Excelent, cum le punem în valoare?”. “Păi iau eu un manechin și încerc să-l învelesc cu pagini din cartea lansată”, zic eu. “Bun. Dacă nu arată bine, aducem o pizdă mișto care să ofere șampanie”, convenim și pe planul B. Fac manechinul. Îl pun la intrare. Expoziția și lansarea se bucură de succes, iar pe mine mă întreabă vreo opt vizitatori: “am înțeles că el al dumneavoastră manechinul, cu cât îl vindeți?”. La final, pictorul împacheta tablourile vândute iar eu manechinul, care a plecat direct la Bistrița sau la Cluj, nu mai știu, într-o cabană privată a unui Mihai.

Cred că de atunci am făcut între 5 și 10 pe an, în diverse forme și scopuri: tablou 3D, stand pentru bijuterii, ramă de oglindă, ușă de mascare pentru seif. Ăsta din poze e geamăn cu cel care a plecat azi spre o cafenea din Ardeal. Nu doar pentru că-mi plac gemenele, dar mi-e mai ușor să lucrez câte două (în pauza lui 1 mă ocup de 2). Să vezi ce-o să mă deranjeze și ăsta când o să am nevoie de altul, decorat cu altceva.

La știri m-am uitat puțin, doar cât să mă enervez.

Primarul din comuna Șimian, din județul Mehedinți, a plantat palmieri pe marginea drumului, în ciuda faptului că localitatea pe care o conduce are mai multe drumuri neasfaltate. În total, au fost plantați 140 de palmieri care au costat 100.000 de lei. Întrebat de unde a avut această idee, edilul a spus că a spus că a fost inspirat de vacanțele pe care le-a avut în străinătate.

Un weekend fără deranjuri stupide îți urez

Dă like doar dacă ți-a plăcut lectura. Din politețe deschide măcar un link: Blues Cafe Ploiești, FamilyClean, Hotel Central Ploiești, MecumPorto, Muzeul Brandurilor, Officedent, PSnews, Rineea Clean, Rue15 Coffee, Kolectionarul.ro. Abonează-te la secțiunea plătită (costă enorm, cam un leu pe zi) ca să citești zilnic lucruri pe care nu le-a mai citit nimeni pe net.

Recordereala coordonată de Adrian Păunescu în anii 70 dedicată șpăgarilor din cârciumile Bucureștiului continuă azi cu două stabilimente celebre: Potcoava și Doi Cocoși.

Simţim cu toţii că prin restaurante lucrurile nu merg incă bine. Observând eforturile importante care s-au făcut în ultima vreme pentru un climat mai corect şi o servire mai bună nu putem trece cu vederea ceea ce este rău şi dăunător, ceea ce pătează obrazul acestei bresle. Cine n-a auzit de hoţiile comise la restaurante unde de la inventarul general şi pină la nota de plată se fură ca în codru? Cîte localuri insalubre și cîrciumi ordinare se află incă deschise? Pentru bunul mers al restaurantelor, Miliţia economică ne-a insoţit în ancheta noastră dedicată cetăţenilor Capitalei. Cetăţeanul nu are de ce să fie umilit de un serviciu prost sau de un furt in localurile in care merge să se simtă bine şi să-şi cheltuiască o parte din bani. (Adrian PĂUNESCU)