viața după Tolo. not. VfP 7 decembrie.

Azi mai pă light, pentru că am după paywall un text lung pe care-l dedic adoratorilor lui Tolontan. E scris de un nene destul de faimos faimos și explică de ce n-a prins cultura de nivel înalt în România anilor 1900-1914: din cauza intelectualilor bețivi care au ignorat aproape 20 de ani manifestările elitiste preferând “separeuri de localuri unde se oficiau degustări, se apreciau vinurile bune, glumele pipărate şi cancanurile locale”.

O prostie tipică unui snob. Un fel de “dacă nu-mi accepți avansurile ești curvă”, cum fac o droaie de imbecili. Ceva similar doctrinei editoriale a lui Cătălin Tolontan, care, în caz că n-ai aflat, s-a trezit ieri pe preșul redacțiilor GSP și Libertatea pe care le conducea. Omul nu s-a împăcat niciodată cu ideea că politica sa editorială ar putea fi greșită, că ar putea susține cauze stupide sau personaje dubioase. Și-a ajuns pe făraș.

A nu se înțelege că mă bucur de demiterea lui. Mă doare-n cot. Și Gazeta, și Libertatea, erau două ziare proaste, prost făcute, salvate de titluri demente și de conținut făcut de alții, pe care nu le citeam niciodată. Tolo n-a fost un lider de presă bun, ci doar unul autoritar și perseverent în a-și crea o imagine de fals guru al presei. Aproape că a reușit să mă facă să râd cu grimasele alea și dialogurile alea false din documentarul Colectiv. Nu e de râs că omul ar putea crede pe bune în ce spune/scrie.

Singurul efect bun al demiterii lui este că, măcar pentru 24 de ore, lumea a devenit atentă la subiectul: eu ce citesc? de unde mă informez? după cine mă iau? Îmi permit să adaug că atunci când citești știri fără să plătești - tu ești produsul, nu clientul. E normal să fii dus de nas, manipulat, mințit. Singura ta valoare pentru Tolo și alții ca el este cea de click.

Dacă te-ai enervat citind asta pentru că nu ești de acord cu mine și crezi că Tolo avea o influență benefică în redacțiile alea, îți reamintesc că s-a făcut o lună de când a plecat redactorul șef de la Gazeta Sporturilor. Și ăla purta tricoul de campion al jurnalismului. Și atunci s-a spus că gata, GSP va decădea fără acel far călăuzitor. Iar GSP e la fel de prost ca înainte, cu aceleași audiență ca înainte. O audiență care face cu greu diferența între un articol publicitar și un editorial și nu poate recunoaște un text scris de chatGPT. Spre deosebire de GSP, citită de fanii sportului, Libertatea nu are privilegiul de a fi citită de oameni care se pricep la subiectele abordate. De-aia n-o să fie nici mai proastă, nici mai bună. O să fie la fel de proastă. Mai plină de pariuri și păcănele dar mai săracă în ideologii bolnave și scheme de manipulare.

Per total, cu sau fără Tolo, presa a murit. Orice ai scrie mâine despre un puternic al zilei poate dispărea tot mâine, pentru că au apărut tehnologii și forțe care pot îngropa dezvăluirea aia chiar sub “geamul” telefonului tău. Așa că n-ar trebui să mai ai așteptări în sensul ăsta. Poate n-ar fi rău să începi să te informezi direct de la sursele primare ale informațiilor.

O zi de joi cu capul limpede îți doresc. Nu-l plânge pe Tolo, îi dau ăștia o căruță de bani să se care.

Acum ar fi drăguț să deschizi și linkurile care urmează: FamilyClean, Rineea Clean, MecumPorto, Salba Mariei, Muzeul Brandurilor, PSnews, Officedent, Omnicreativ, Rue15, Kolectionarul.ro

După această frenetică activitate cu diverse feluri de reuniuni publice, care au avut aspectul unui carnaval prelungit peste măsură, s-au deschis, odată, cu apariţia unei primăveri explozive, localurile cu muzică, care şi-au reluat locul predilect în viaţa locuitorilor. Berăria Edi l-a angajat pe Angheluş naistul cu orchestra lui mult mărită şi cu "Barzon", guritul priceput la "arii naţionale", ceea ce era în ton cu atmosfera maiului şi a teilor infloriţi din vasta grădină a berăriei. La "Moldavia" cânta orchestra lui Iliuţă, care era un bun solist pentru romanţe şi cuplete, şi erau nenumărate cupletele la modă. Gheorghiţă Stănescu, care şi-a îmbrăcat tot tacâmul în haine negre şi cămaşe cu plastron, cânta deocamdată la terasa Hotelului "Europa", aşteptând să se deschidă Cazinoul de la Sinaia.