Viața fără #Colectiv 16 mai 2022
Am gasit ceva cu adevărat util la Carrefour: niste sticle de whisky mici, plate, la 200 ml. Am luat duminică un Johnny Walker 12 ani, convins ca nu mai am whisky în casă. Ei bine, aveam vreo 4 sticle, și mai vechi, și mai bune. Faza e ca de cel puțin doi ani am băut acasă doar pălincă, până am uitat că am whisky. Și aici ajung la ceva ce mă disperă foarte tare și aud și la alții același lucru: câte alte lucruri de care nu știm sunt la noi în case? Când morții mă-sii am devenit atât de imbecili încât am început să cumpărăm lucruri și uităm de ele?
Mi-am luat whisky pentru că am vrut să sărbătoresc acest weekend. O treime din el a fost cadou de la #magirl care nu numai că a reușit să-l considere pe tac’su cool mai mult de două ore, dar a fost și cu chef de râs, de poze(!!!), de acceptat ideile mele de hai colo, mâncăm aia, mergem și colo. A fost super, parcă a avut din nou 12 ani, nu aproape 20 ca #adultaaiacareparecănumaiarenevoiedenimeni.
Faza e că duminică m-a mâncat în cur să mă uit la știri. Și două m-au lovit fix la operație.
Prima știre: Eurovisionul. Dumnezeule, ce distopie! Din punct de vedere muzical, pe mine mă doare-n cot de concursul ăla, pe care-l consider un fel de Special Olympic pentru minorități sexuale. Acum, însă, au fost alte faze. A câștigat Ucraina, nici nu mai contează cu ce piesă, anul ăsta putea să vină cu un Putin mic de plastic, cu cheiță, care să cânte Imnul Bășinilor, tot câștiga. Păstrând criteriul politic, România trebuia să primească măcar un vot de la publicul din Ucraina, că, na, pana mea, ai noștri le găzduiesc vreun milion de conaționali. N-a primit. Iar bomboana pe colivă a fost faptul că România a fost descalificată, pentru că - fiți atenți - inteligența artificială a concursului a depistat niște tipare suspecte, iar votul pus în dreptul României a fost fabricat de inteligența pulii după tipare ale unor popoare care au votat similar la alte concursuri. iar votul ăla a însemnat 12 puncte pentru - ghici! - Ucraina. Practic, la final, pe ecran scria că România a votat cutare, dar votul a venit de la softul ăla. Cum ziceam, mă doare-n cot de concurs. Dar falsa reprezentare mă deranjează grav. E încă un căcat tipic noii normalități, când unii strigă democrație și apoi decid pentru alții. Chiar o să-mi întreb contabila, zilele astea, dacă nu cumva trimestrul ăsta ar trebui să las inteligența aia artificială să plătească tva-ul. După ce-mi suge pula, evident. Timp în care eu o să mă apuc să învăț limba ucraineană, dacă tot s-a decis că ăsta e noul popor ales, talentat la tot.
A doua chestie: altă distopie. Știi deja că Piedone e acuzat că a contribuit la moartea a 65 de oameni și că va face închisoare un an și patru luni (o treime din pedeapsa de 4 ani, că împlinește 60 de ani în primul an de penitenciar). Ce nu știi este că, după ce va fi prins, Sorin Oprescu va face închisoare de vreo 3 ori mai mult decât Piedone (4 ani și 4 luni - o treime din pedeapsa de 11 ani de închisoare, pe același criteriu de vârstă), pentru … o șpagă de 25.000 de euro. Iar asta, draga/dragul meu, se numește justiție românească.
O zi de luni fără proști îți urez.
susține acest newsletter accesând linkurile de mai jos:
Votul cu tableta bate votul.