Viața după Paști. 18 aprilie.

Mulțumesc că ai deschis asta. Dacă-ți place abonează-te, abonează pe cineva cu gusturi similare sau abonează-te la versiunea extinsă, în care plătești pentru lecturi din surse încă nedigitalizate. Ar fi mișto să deschizi și linkurile care urmează: FamilyClean și Rineea Clean (Ploiești) fac gigea orice, de la pantofi și haine la lenjerii de pat și covoare. Piesele MecumPorto și Salba Mariei (național) sunt de găsit doar pe Kolectionarul, cel mai mare site dedicat colecționarilor. Muzeul Brandurilor și Tipul din filme îmi aparțin, pe PSnews scriu zilnic iar Officedent e cea mai tare clinică de stomatologie din Ploiești+100km: au toate sculele specifice unei clinici de fițe și trupe de comando în stomatologie (unii dintre ei sunt profesori), la prețuri normale: achiți cu cardul, nu cu rinichiul.

născut pe 18 aprilie? apasă AICI.

Ți-a fost bine de Paște? Bun. Și mie. Sunt cam nedormit și mi-e foarte poftă de cozonac dar, dacă trag linie, a fost un Paște de excepție din două motive:

1. nimeni n-a încercat să-mi dea miel, stufat sau drob, mâncăruri pe care le urăsc din suflet. am mâncat pilaf de găină, roșii cu brânză, sarmale, friptură cu mămăligă și mujdei și probabil vreo 30 de ouă. care - ghici ce! - îmi plac.

2. bucureștenii mi-au predat orașul la cheie și nu m-au deranjat deloc până n-am plecat de acolo. e senzație orașul ăla când nu e locuit. am avut și planul perfect: lăsat mașina la casa presei / închiriat biciclete / străzi, muzee, expo, cârciumi. A fost all-in, cu febră musculară peste tot, și la picioare, și la ficat, etc.

Ca un [ateu ortodox]* de treabă ce sunt, am făcut și niște fapte bune, printre picături. Am nimerit pe cineva cu un cadou pe care și-l dorea. Am oprit un escroc care încerca să vândă un fals drept antichitate prețioasă. I-am dat unui colecționar pasionat timbre de xlei deși el avea doar x/3 lei. Plus că am făcut baie. Baie, nu duș, ca de obicei. Am stat peste 9 minute în cada aia, e un nou record personal!

*-Asta cu ateul ortodox am citit-o zilele astea, nu mai știu unde, nu e expresia mea. Mi se pare că mă definește senzațional. Nu merg la biserică, nu dau bani la biserică, nu țin posturi și nu spun rugăciuni. Nu cred că Dumnezeu are nevoie de agenți de vânzări cu haine negre și nu cred că Biblia mai este ok după a 179-a traducere și interpretare. Dar îmi place de mor ortodoxia. Îmi plac picturile din biserici, muzicalitatea slujbelor, expresiile, poveștile religioase, preoții de treabă, îmi place când văd oameni reușind să-și reprime părțile sălbatice prin frica de Forțe sau lepre cinice temându-se de Ceva. Singurul mea jenă cu ortodoxia este că pare copiată după religii mai vechi care n-au avut noroc de un PR așa bun. De crezut cred în Ceva-ul ăla, fără de care nu ar fi atâtea lucruri mici în sinergie perfectă una cu alta, de la păpădii la vulpile din Chile. Fără Ceva nu ne-am îndrăgosti de un chip, n-am lăcrima la un film, n-am face poezii la băutură.

Să ți-o zic pe aia cu vulpile din Chile, că am văzut documentarul, acum sunt doxă în vulpi. Când devine adult, o vulpe-mascul pleacă pe coclaurile sale, cam 10 hectare, și se pișă peste tot ca să-și marcheze teritoriul. Când termină cu pișatul, se apucă să-și întemeieze o familie. Adică latră o dată, apoi stă vreo oră cu nasul în vânt. Nu degeaba. Vulpile-femele care-l aud lătrând lasă orice făceau și se pișă rapid pe o tufă mai înaltă, expusă vântului, indicând astfel, prin miros, disponibilitatea: sănătoasă, bolnavă, virgină, fertilă, gravidă, cu pui, etc. Când mirosurile urinei lor ajung la vulpoi, ăsta stă un pic și alege, apoi o ia cătinel spre aia care i se pare lui că are țâțele mai mișto. Minim doi kilometri, o găsește fără greș. Se duce direct la ea, nici ham-ham nici lugu-lugu, o fute și rămân împreună timp de cinci luni, până face aia pui și-i întremează un pic. Apoi și el și ea pleacă, lăsând puii să se descurce: băieții să crească și să-și ia în stăpânire un teren, fetele să caute ceva de mâncare și să se pișe la comanda sonoră “hau”. Spune și tu: crezi că mai există vreo forță în afară de CEVA care putea să aranjeze lucrurile atât de simplu și de bine?

O zi de marți chiliană îți urez

După paywall am pus azi un interviu acordat de Nichita Stănescu prin anii 80. Să-l citești, avea niște expresii băiatul ăsta de nu cred că-i rezista vreo vulpe.