Gata cu războiul, cu scumpirile și cu seceta. Klaus Iohannis a șocat vineri planeta cu soluțiile sale revoluționare la toate problemele posibile și imposibile. Fiți atent, citez: ”Vom găsi soluții pentru orice variantă. Pentru variantele ușoare este simplu, dar pentru variantele grele este complicat”.
De fiecare dată râd când îl aud pe blender bâzâind lângă aragazul de la Cotroceni, dar pe urmă îmi aduc aminte de niște vremuri. 2014. Venise ăsta la Ploiești, în campania pentru primul lui mandat, petrecuse 20 de minute cu presa, plecase, iar eu am zis, de față cu Udrea, Blaga, alți hoți din PNL și PDL plus pupincuriștii din presă: “arată bine, vorbește bine, dar pare prost rău”. Vă jur, reacția generală, presă și politicieni deopotrivă, a fost “bine că e Ponta al tău deștept”. Adică nici nu m-au auzit, doar au reacționat la ceva ce credeau că este un atac al unui jurnalist din tabăra cealaltă. M-a enervat doar subevaluarea, nu insulta. De parcă eu aș fi prost ca Iohannis, să ajung să lucrez pentru un prost ca Ponta.
Am consiliat niște oameni politici. Am migălit la niște treburi de-au ieșit un primar, un deputat, un europarlamentar, niște senatori, un ministru, dar jur pe mama că nici unul nu era prost. Hoți, din păcate, s-au dovedit a fi toți, dar asta nu era vina mea, că hoția nu se vede la analize, mai ales când clientul nu e prost.
După ce Iohannis a ieșit președinte, am vorbit cu niște băieți care au lucrat la campania lui. Delir. Omul făcea campanie luni-vineri, de la 8 la 15.00. Nu accepta să-i schimbi mașina, mesajele, oamenii din jur. Dacă-i făceai punctajul dimineața cu prețuri, corupție, strategii IT, iar pe la 11 îi spuneai bagă și ceva legat de autorități slabe, că a luat foc o babă, e breaking news, ne cățărăm pe context, se uita urât și nu pomenea nimic de nici o babă. Incapabil de creativitate, spontaneitate, empatie.
Tot după alegeri, am mai aflat ceva, de la un pesedist bătrân, haladit în multe funcții. Se râdea de el în anturajul ăla, gen “bă ești prost, normal că nu te-am crezut, mă, ce-ai?” pentru că înainte de alegeri cu vreo trei ani trăsese niște șprițuri complicate cu președintele CJ Sibiu, la care mai invitau diverși puternici locali, să-și consolideze relațiile. Numai Iohannis nu venise la chefurile lor, motivând că el are un plan care-l va face președintele României. Pesedistul povestise și altora scuze neamțului nebun și hohoho, ce-au mai râs. Acum, însă, erau fierți. Cu trei ani înainte de alegeri candidatul la președinție al dreptei nu exista. PDL și PNL își devorau reciproc voturile, așa că putea fi oricine, de la Elena Udrea la Monica Macovei sau Mihai Răzvan Ungureanu. De Klaus Iohannis nu se vorbea absolut deloc în 2011. Și uite că….
Abia în 2020, Ponta a catadicsit să dezvăluie că în 2014, înainte de alegeri, l-a chemat Meleșcanu la Snagov și i-a spus să stea liniștit, că nu iese președinte, jobul s-a dat deja. Unui prost. Unuia care spune: ”Vom găsi soluții pentru orice variantă. Pentru variantele ușoare este simplu, dar pentru variantele grele este complicat”. Gizăs.
Așa că îți propun să pariem cui s-a dat deja jobul care se eliberează în 2024. Eu zic că vom avea un joc complet nou, în care americanii vor avea oameni în ambele echipe: cu Ciucă pe partea dreaptă și cu Geoană pe partea stângă. De câștigat va câștiga Geoană. Iar Drulă cu Germania în spate, Ciolos cu Franța la braț și George Simion cu punga lui plină de Distonocalm o să sugă votul.
Tu ce crezi?
_______tema fotografiilor de azi: #roșu
Coooorect, #braila, si eu merg pe mana asta.
Dintre toti, "mihaela_dragostea_mea_am_invins" canta fara gresala old country music of all time.
Legat de predicție, mulți preziceau că va câștiga Ponta în 2014... Și chiar și eu aveam senzația asta. Ar putea să fie Geoană în 2024, cu Boris în locul lui la Nato și la revedere Klaus. :) Dar trăim vremuri prea complicate ca să putem face o astfel de predicție cu o convingere care să ne satisfacă.