După patru zile x 14-16 ore pe zi între câteva sute de oameni la costume, cu care m-am salutat de câteva sute de ori în hotelul din Covasna unde s-a ținut evenimentul ROaliment și unde am auzit un catralion de termeni alimentari, am ajuns acasă, m-am dus la Carrefour să-mi iau țigări și am salutat pe toată lumea. Din păcate, nici o pizdă mișto, aș spune chiar dimpotrivă, că mi-a fost frică pe drum spre casă, mă tot uitam înapoi. Iar apoi am ajuns acasă, am rămas doar în chiloții strămoșești de 9 lei de la H&M și am mâncat ca un rege ce-am pus în traistă la Covasna: slană, ceapă și roșii. Am nimerit-o bine: toate terminațiile nervoase din gură i-au desenat pe limbă pe chefii Bontea, Gordon, Scărlătescu, Foa și Pula Mea și se pișă pe ei, de pe cerul gurii.
O să reiau un mesaj pe care l-am postat pe youtube: franț, dacă lucrezi în domeniul moțurilor de bască, du-te la toate evenimentele dedicate lor. Sigur că e scump, că e departe, că aparent pierzi timp, dar n-ai cum să pierzi fiind informat. Că asta se întâmplă la evenimentele de afaceri, dacă nu ești boul bălții și te duci doar să bei și să fuți: afli lucruri.
Eu nu-s în domeniul food&drink. Înainte de Ro.Aliment eram în starea m-aș băga. Patru zile mai târziu știu sigur unde/ce/cine/cum. Știu și cum va arăta viitorul industriei de food. Știu ce ar trebui să cumpăr, ca stoc personal, în perioada următoare. Știu cât o să coste niște chestii la primăvară și știu ce-o să mănânce oamenii bogați peste cinci ani. Nu știu cum să-ți zic, dar mă simt foarte bogat cu toate informațiile astea.
Am mai aflat o droaie de chestii și dincolo de food. Știu ce-mi lipsește la trusa foto. Știu că am devenit extrem de nepoliticos cu oamenii tineri și proști. Că nu mai am chef să fut orice rapandulă. Că grașii scunzi se poartă ca niște fete urâte. Că de când merg la sală țin la băutură mai bine (și) decât țineam. Că dacă merg la sală surmenat mă întorc odihnit. Că ne-am umplut de femei senzaționale, pline de farmec, de sexyness și de bani deopotrivă, pe care nu are cine să le facă fericite. Și, oricât ar părea de bizar, (aici e chestia aia care mi se aruncă în față mereu, cu ce viață mișto am) am fost și plătit să aflu lucrurile astea.
Și-am mai aflat ceva: cum procedează ca să fută ceva nou un corporatist de 31 de ani. M-am tăvălit de râs după ce l-am invitat la masa noastră să se facă de râs.
Îți povestesc mâine. Mai am să-mi încarc Nikonul, laptopul, blitzul, telefoanele, bateria externă, să fac un duș și să mă culc pe muzica asta:
O zi de joi cu muzică bună îți urez.
my stuff: muzeul brandurilor kolectionarul.ro Chef Mă-ta Mare Tipul din Filme nu Există and my friends: Rineea Clean / Salba Mariei / Family Clean / Office Dent / Restaurant Berbec / MRS Residence / AFI Ploiești Citygate-Hipodrom
Super!
Poate ne mai zici si noua ce stocuri de alimente sa ne facem pentru iarna :)) De branza, am inteleg din postarea anterioara.
Toate bune!
Mi-a plăcut ce am citit.