Viața fără proști. 23 august.

Azi am murit de râs de câteva ori. Prima oară a fost un motiv nevinovat: nu mai auzisem niciodată de expresia “am căzut sub șezlong de râs”. Am putut să-mi imaginez o zonă de plajă de unde se aud un râs d-ăla gâlgâit, de femeie tânără, iar pe șezlonguri nu e nimeni. Mi-a plăcut.

Pe urmă m-a amuzat un email. Mi-a scris unul de la o agenție de marketing o…