Viața fără Proști. Manipularea finală.

Îți recomand forma completă a newsletterului. Argumente pentru abonamentul plătit găsești în "about".

S-au furat alegerile din nou, vineri, la ICCJ? Avem poliție politică? Se manifestă cenzura pe scară largă? Se mai poate minți prin presă ca în anii 90? Iată niște răspunsuri pe care te las să le formulezi singur. Așa e frumos într-o democrație, să fie fiecare cu părerea lui, dar să nu cumva să o scrie pe undeva, iar apoi să votăm toți cu un singur candidat, cel impus prin forță.

HARTA ZILEI este o nenorocire incorectă politic, din anii 30. Români care trăiesc pe un areal mai mare ca țara, ruși, ucraineni și polonezi vopsiți în aceeași culoare, armeni și kurzi în Turcia de azi…

Nu mă întreba de weekend, că nu știu când s-a dus, abia aștept să se facă luni ca să beau apă și să dorm șapte ore consecutiv. Și oricum nu e important ce am făcut eu, ce ai făcut tu, suntem amândoi într-o țară care se transformă într-o dictatură. E atât de grav ce se întâmplă încât singurul lucru pe care-l putem face este să râdem.

Vineri, judecătorul ăla de la Curtea de Apel a scris istorie. Serios, chiar dacă ICCJ a judecat și anihilat dosarul în afara legii (s-a dat termen în două ore, deși termenul obișnuit depășește un an, nu s-a citat legal reclamanta, s-au nesocotit dreptul la aparare și dreptul la recurs), din povestea de la Curtea de Apel Ploiești a rămas o motivare de 20 de pagini, cu multe argumente beton care arată că alegerile au fost furate. De fapt, ICCJ nici nu s-a luat de motivare, nu a zis că nu e corectă, ci doar a decretat că o curte de apel nu poate doborî o decizie a curții constituționale. Până și aici a greșit: pe luju o să găsești un precedent perfect legal în care o curte de apel a făcut asta CCR-ului.

Detalii din motivarea Curții de Apel Ploiești:

Dovezile de fraudă trebuia să aibă legătură cu procedura electorală, spre exemplu: buletine de vot false, vot multiplu, turism electoral, procese-verbale false, calcule matematice greşite, erori ale infrastructurii digitale etc.

Pretinsele fraude din motivarea CCR se referă la etapa anterioară procesului de votare și vizează informarea alegătorilor prin social-media, care nu intră sub incidenţa legii invocate.

CCR nu se putea sesiza din oficiu să anuleze alegerile, ci în urma unei sesizări scrise şi motivate.