Viața fără Putin. 24 iunie.

Mai știi când ți-am zis că până pe 15 iunie trebuie să se petreacă ceva important legat de războiul din Ucraina, pentru că la toamnă se reîmparte lumea? Ei bine, s-a petrecut. Cu doar nouă zile întârziere și dacă e să mă uit pe cinetica evenimentelor, spargerea barajului de pe Nipru a fost cauza ei.

Dacă ai chef să cauți în arhiva newsletterului, o să găsești și ceva de genul “războiul ăsta nu se poate încheia decât prin dispariția lui Putin și/sau a lui Zelenski”. Suntem, de azi, în prima variantă de scenariu, în care Putin va fi forțat să demisioneze așa cum chiar el l-a forțat pe Elțîn să-i predea biroul. Problema e că Prigojin, vârful de lance al rebeliunii, reprezintă alternativa nasoală a lui Putin, pe care îl vânează două grupări, nu una: pro-americanii, care vor să facă din Rusia ceva acceptabil, și pro-sovieticii, care vor ca lumea să se teamă de Rusia. Prigojin e în gruparea a doua, plină de oameni gata să arunce o bombă nucleară în Kiev. Așa că dacă wagnerii reușesc să facă vreo brânză fără ajutorul cuiva, la toamnă-iarnă România ar putea deveni ceva mai implicată în războiul ăsta.

Și asta nu sună bine.