de la euforie la Eforie

26.02.25 FREE: excursie iarna, Eforie comunist, despre știrile false dar nefalse. PAYWALL: duel în Bucureștiul interbelic, ceva pentru mătreață, bătut pentru 30 de lei, cum alegi hârtia de țigară.

FOTOGRAFIA ZILEI: Din anii 80, 22 de copii în excursie, dotați cu doar două fulare, nici un rucsac și o sanie de 7-8 kilograme. Astăzi, la 22 de copii aflați în excursie vezi 22 de rucsaci cu haine și mâncare, 15 borsete cu snackuri, 7 sacoșe cu alte haine și snackuri, 21 folii de paracetamol mestecabil cu gust de căpșuni, 19 sprayuri de igienizat copacii din pădure și 824 de apeluri pierdute de la părinți pe cele 27 de smartphone-uri.

Legat de scrisoarea de ieri: pentru că scannerul nu face dreptate textului de mână, am folosit un AI care a futut textul pe ici, pe colo. Nu există o soluție ocr bună pentru mai multe tipuri de scris de mână, așa că ar trebui să combin tehnologiile pe care le am ca să ofer și un scan, și transcrierea perfectă. Problema e alta: merită? te interesează? să mai postez scrisori? unde?

Asta e o scrisoare trimisă familiei de Remus, aflat la mare în 1978, la Eforie Nord. Poate vrei să-ți înveți copiii de unde vin expresiile “mi-a picat fisa” și “mi-a mâncat fisa”.

Apropo de învățat: într-un newsletter despre pericolul manipulării, Misreport manipulează la modul penibil. Își susțin prostia “nu te informa de pe rețele sociale” cu afirmația reală “scopul rețelelor sociale nu e să te informeze”. E o schemă folosită de toți escrocii care vând un iPhone fals în cutia originală.

În realitate, utilizatorii rețelelor sociale pot furniza știri și informații pe care te poți baza și pe care presa și polițiile adevărului le mistifică sau le ascund.

Pe vremuri, când avea loc o arestare, un accident, se schimba o lege - eu aflam printre primii, iar tu habar nu aveai. Eu mergeam la fața locului sau sunam, eu redactam știrea, eu o publicam în ziar. Tu doar citeai ziarul și aflai, fără să poți să-ți manifești feedback-ul decât între cei apropiați. Eu eram, deci, furnizorul de știri. Gate-keeper-ul. Eu alegeam ce să afli, când să afli, cum să afli, inclusiv și cum să te manipulez și în favoarea cui. Fără mine erai un ignorant, iar rolul presei, deși preponderent de informare, era foarte eficient în manipulare.

Astăzi, cele trei evenimente pot deveni publice fără implicarea unui jurnalist sau unei redacții. Cel care află, care vede și care uneori fotografiază sau filmează devine reporterul, furnizorul de știri. El postează pe net, tu vezi/citești, și iată cum iar circuitul sursă-receptor s-a închis fără presă. De-aia și presa a început să preia știri de pe rețelele sociale.

Ce-i enervează teribil pe ăștia de la misreport, veridica și din hub-urile de coprocultură jurnalistică este că mica lor cooperativă de difuzare controlată a știrilor a dat faliment. Că jurnalismul ăla de odinioară, când ei erau niște privilegiați, nu mai există. Că audiența prostiilor lor manipulatoare este mai mică decât a unor neprofesioniști care nu au mereu un obiectiv financiar sau de natură politică. Sunt ca birjarii strânși în fața gării, furioși că au apărut taxiurile. Cum adică fără cai? Pâi nu e periculos?

Anul trecut am avut patru postări cu câte o mie de like-uri și reach-uri de peste 500.000 de persoane. Adică în acele 4 zile am avut o audiență mai mare decât Antena3, Digi24, Realitatea TV, România TV, Veridica și Misreport la un loc. Dacă ne-om fi suprapus pe adevăr/minciună și pe același public în acele patru postări, ei au pierdut. Înțelegi, deci, de ce jurnaliștii și pechinezii lor încearcă zilnic discreditarea rețelelor sociale: pentru că le grăbește falimentul.

Și politicienii s-au prins în hora asta. Superba schemă “plătești realizatorul tv, el te pupă în cur, deci te votează lumea” s-a dus pe copcă. Acum depinzi de cine și unde te vede, de ce și unde spui, de clipul amuzant al unui băiat de 12 ani. Trăim vremurile în care cele patru puteri statale (legislativul, executivul, judecătorescul și presa) și-o iau prin toate găurile de la omul simplu de pe internet și nu acceptă că trebuie să i se închine. O deține netul multe recorduri negative, dar astăzi este principalul luptător în slujba libertății pe care diverse jigodii cu costum și legitimație vor să ți-o confiște.

Sigur că rețelele sociale te pot face să iei decizii greșite. Dar nu doar ele. Aici e minciuna de căcat a Misreport. Nu sunt ele Răul Suprem iar oamenii din redacții și ong-uri Binele Divin. Asta e doar vrăjeala tipică a unor incapabili și vânduți care mint în proporție de 99% pe subiectele importante. Dintr-un serviciu public pentru cei mulți, presa și verișorii ei au ajuns jalnice unelte de manipulare, cu o audiență tot mai mică.

Îți dau un exemplu concret, pe care-l poți verifica: luni, Macron și Trump au ieșit din întâlnire fără să bată palma. Trump a zis “progresăm în discuții”, adică “nu am ajuns la un acord”, iar Macron a zis că Europa este dispusă “să se ridice”, să fie un partener “mai puternic” și “mai de încredere” pentru SUA. Adică: “Trump mi-a zis că îl doare în pulă că nu vrem să se împace cu Rusia atâta timp suntem neuniți, nepregătiți militar și facem atât de mult business cu China”. Caută analiza asta în presa de azi: lipsește. A avut cineva curaj să spună adevărul, că vizita Franței în SUA a fost un eșec și că Europa este tot la pula americanilor? Nu. Vezi doar știri triumfale cu Macron, pe care Misreport și alții ca ei nu le cataloghează ca știri false. CTP, de exemplu, scrie despre poziționarea lui Macron ca lider absolut al Europei, deși piticul francez este doar delegatul celor care vor să-i sugă pula lui Trump. Asta nu-l face măreț, ci dimpotrivă.

Gata, m-am răcorit. Sunt un pic furios pe genul ăsta de mincinoși pentru că zilele astea s-a sinucis o tipă pe care o cunoșteam. Vreo 35 de ani, geantă sustenabilă din bambus, cu ghimbirul în geantă să pună în orice, numa share-uri la câini pierduți, meme emoționante, participa la toate evenimentele de regăsire, de vibraționare în absolut, de acceptare a eu-ului, strângea de pe jos după alții, își povestea traumele copacilor, dona pentru fântânile din Uganda și avea permanent poza de profil cu je suis și particip la. De fapt, săraca de ea era singură și nevorbită între atâtea păpuși stricate care se pretindeau oameni frumoși interesați de binele tuturor. Pișa-m-aș pe ei de escroci. Să ții minte de la mine: când cineva spune că îți vrea binele să știi că vrea să ți-l ia.

O zi de miercuri fără vopsitorii adevărului îți urez.

c i t e ș t i —- g r a t i s —- v i a —- k o l e c t i o n a r u l . r o

Alte recomandări: Blues Caffe, FamilyClean, Hotel Central Ploiești, Officedent, Rineea Clean, Rue15 Coffee, MyPloiesti, ExpoRomania.ro.

Azi după paywall:

duel pe bune în Bucureștiul interbelic (fotografie, anii 30)

ceva pentru mătreață (rețete cosmetice, anii 30)

bătut pentru 30 de lei (știre, anii 90)

cum alegi hârtia de țigară (tutorial, anii 40)

Devino și tu abonat plătitor. În fiecare lună plătești vreo 50 de lei și primești acces la peste 100 de fotografii vechi, tutoriale, rețete cosmetice interbelice și știri, extrase personal de mine din trecut, nu luate de pe net. Ai acces și la arhiva newsletterului.