mă dor toate și am muci. VfP 6 martie 2024.

Sâmbătă și duminică am stat afară în tricou cel puțin 15 ore. Mă luase spatele, dar am zis mantra N-am nimic! Luni am mai stat vreo două ora la cafea îmbrăcat discutabil. Friguț, dar Sunt ok! Și să vezi nenorocire: marți am descoperit că noaptea cineva mi-a băgat muci în nas. Grav! Asta e o săptămână plină de întâlniri importante, una pe zi, până vineri. Așa că am investit peste 8 lei în sănătatea mea aparentă și am luat un Teraflu.

Nu-mi dau seama dacă a avut vreun efect, dar suspectez că plicul ăsta are 0,1 substanță activă și restul zahăr. Să mor dacă am pus limba pe ceva mai dulce anul ăsta. Bine că nu-s diabetic, că muream încercând să scap de muci.

Din păcate, asta nu a fost tot. După ce sâmbătă și duminică mi-am dat două găuri ritualice în același deget, nu-mi mai folosesc foarte ușor mâna stângă, adică nu pot să apuc bine sau să strâng fără să mă strâmb nițel. Așa că azi, când mi-am luxat și încheietura la mâna dreaptă, chiar mi-a venit să mă felicit: cu stânga nu poți scoate batistele din buzunar, cu dreapta nu poți să duci batista la nas, mucii curg ca la Bahmut, ce mai băiat ești azi!

Cu eforturi consistente, am livrat ce era de livrat. Am condus ce era de condus, că schimbătorul mașinii e chiar smooth. Dar am mers cu mare precauție spre casă, să nu-mi fut și vreun picior. Că nu-s Prunea, să pot să mă deplasez folosindu-mi pula ca un piolet.

Și ajuns acasă, găsesc asta în cutia poștală: o felicitare originală AUR, cu un șnur pus unui mărțișor invizibil, exact așa cum mă așteptam de la partidul care va schimba România.

Mie îmi place marketingul acestor băieți. Nu vor, nene, voturile oricui. Nu-ți pasă că în buchet sunt opt flori (șapte lalele și-o zambilă), că șnurul e fără mărțișor și că urarea e laică dar scrisă cu un font bisericesc? Vino, nene, la noi, că nici nouă nu ne.

Mă rog. Am urcat, am făcut duș, am ronțăit ceva și am trecut la știri. Remarc că de la o vreme sunt foarte multe știri cu…

și-mi dau seama că e cazul să citez iar din mine. Ți-am scris pe 15 februarie asta:

Cum am mai zis, știu că suntem o țară mică și că destinul nostru e să fim colonie. Dar mi-ar fi plăcut să fim colonie americană, nu franceză. Francezii nu sunt niște stăpâni buni, nu prea le pasă, n-au talent la oameni, uitați-vă un pic la cât de cruzi au fost în alte colonii, uitați-vă la ce debitează oameni ca Cioloș și Clothilde. Iar acum le-am dat și conducerea comandamentului NATO pe România, fix când pe Macron l-a apucat cheful de o leacî di bataie cu rușii. Nuș ce să zic. Mă duc să vărs iar ceaiul pe aragaz, că nu pot ridica bine crăticioara.

Deci nu mai zic nimic. Remarc doar - sper că și tu - că speculația mea de acum o lună este susținută de noua frecvență a știrilor cu Franța cea bună în aceeași presă care ne-a povestit și cum va învinge Ucraina, și cât e Putin de bolnav, și cum au terminat rușii rachetele, și cum face bine masca aia din plastic, și cât de tare e filmul Colectiv cu Vlad Voiculescu, și cum nu e bine să ieși seara în parc singur că te contaminezi cu pizda mă-tii. Adică iar am ajuns să trăim într-un narativ propagandistic al Puterii, deși ăștia care-l spun se dau Mama Integrității Jurnalistice. Să vedem cum ne mușcă și ăsta.

Dă like doar dacă ți-a plăcut lectura.

Din politețe deschide linkurile care urmează: Blues Cafe Ploiești, FamilyClean, Hotel Central Ploiești, MecumPorto, Muzeul Brandurilor, Officedent, PSnews, Rineea Clean, Rue15 Coffee și, evident, Kolectionarul.ro.

Abonează-te la secțiunea plătită, ca să citești zilnic lucruri pe care nu le-a mai citit nimeni pe net. (îți poți recupera banii cu discountul permanent de 25% pe kolectionarul.ro).

O zi de miercuri cu o franțuzoaică mișto îți urez

după paywall, un tutorial din anii 50. cum faci un cayac. poate-ți faci unul, cică n-ai nevoie decât de câteva cuie.

Ambarcaţiunea pe care ne propunem s'o construim este din categoria celor sub 5 metri. Este vorba de un cayac cu silueta puţin pronunţata, având lungimea de 4 metri şi lăţimea, în partea cea mai bombată, de 0,8 m. Materialul întrebuinţat va fi, în general, lemnul, cu excepţia câtorva şuruburi şi cuie pentru asamblare. Construcţia este astfel intocmită încât elimină intrebuinţarea cleiurilor.