Viața fără Proști 27 aprilie 2022

A trecut un an de la penerereul meu. Ziua în care, după ce am găsit cutia cu nasturii de rezervă primiți vreodată la jeanși, am reparat trei perechi de pantaloni. Serios, reparat e cuvântul potrivit. Cu ciocanul. Am pus un nasture gri la jeanșii negri, unul arămiu la cei blue și unul auriu la cei crem. Toate cele trei perechi de jeansi reparate acum un an încă arată ca o pulă, dar orișicât, port curea peste ei și nu-mi băg bluza în pantaloni decât iarna, cu placa. Important e că n-am cumpărat trei perechi de jeanși, adică icănămii și susteinăbilitii cât cuprinde, dar și că acum am niște jeanși care se potrivesc perfect cu chiloții mei pătați cu vopsea. Mă îndrept spre nirvana impresiei greșite, cum mi-a zis deja o tipă, acum niște ani: “dacă vreodată te fuți cu vreo măritată, vine soțul și fugi niud, ăla o să-și acuze nevasta că și-o trage cu un zugrav, nu cu jurnalistul pulii”.

Ocazie cu care mi-am adus aminte de un banc genial. Vine mașina de gunoi la o vilă șmcheră. O tipă iese, oferă câte 50 de lei fiecărui gunoier și apoi invită înăuntru șoferul camionului și-i face un bot de excepție. Ăsta, mirat, întreabă de ce. “Așa mi-a zis soțul: când vine gunoiul să le dau câte 50 de lei băieților, dar șoferului - muie”.

Sar în aer chestii prin Transnistria, toată lumea vorbește despre al treilea război mondial, numai prietenul meu cinic zice că încă nu e grav. “Când și-o schimba Klaus Iohannis fotografia de copertă, da, o să fie ok să pui deoparte niște cash, să faci provizii de produse esențiale, pentru că situația o să fie pur și simplu explozivă”.

A nu se înțelege că eu vreau război. Dar pare să urmeze, pentru că premisele istorice au apărut deja. E ca în iunie 1914, când arhiducele austriac Franz Ferdinand a fost asasinat la Sarajevo de către un extremist sârb. Imediat, Austro-Ungaria a trimis Serbiei o declarație de război, ceea ce a dus la #PrimulRăzboiMondial. În august 1939, niște soldați germani cu uniforme poloneze au atacat stația radio germană Sender Gleiwitz, Germania a declarat război Poloniei, iar conflictul s-a transforma în #AlDoileaRăzboiMondial. Acum, ce avem: forțe necunoscute aruncă în aer două antene radio-tv din Transnistria. Rusia anunță că urmărește „cu multă atenție această situație îngrijorătoare".... Ce credeți că urmează? Un festival hippiot?

Mai sunt și alte elemente care conduc spre un război care să ne implice pe toți. Politic, suntem fix în anii 30-40. Exact ca atunci, muncitorii sunt exploatați fără milă, țăranilor li se oferă prețuri de nimic pentru produsele lor, politicienii sunt de căcat, scandalurile de corupție se țin lanț iar presa e plină de oameni mult prea bogați și curvele lor, astfel că toți oamenii săraci au ajuns să-i urască pe toți oamenii bogați, din oficiu, și, în general, să urască oamenii care se declară fericiți. Or, bolșevismul se simte minunat în condiții de-astea. Războiul ăsta ar putea grăbi procesul.

La rubrica cultură generală, las aici o ghicitoare: “La Fetească, s-a trecut de la creşteri buiace la tăieri cu coarde de rod lăsate pe lemn de 2-3 ani şi la scăderea încărcăturii de la 70-80 de ochi 1a 50-60 de ochi. La Pinot Gris, tăierile clasice, cep-cordită, au fost înlocuite cu tăieri pe lemn bătrîn garnisit cu călăraşi. La Aligote, asigurarea unui număr mai mare de coarde de rod, dar mai scurte, avInd maximum 10-12 ochi, a avut rol hotărator în obtinerea productiilor din ultimii ani. Cu acest sistem, în anul trecut s-au obtinut în jur de 20.000 kg de struguri la hectar, cu un continut de zahăr de 180-220 gr”.

Când crezi că e scris textul? Anul ăsta? Acum 10 ani? 20 de ani? 30, 50? link răspuns

O zi de miercuri fără proști îți urez.

*** susține acest newsletter rugând un prieten neprost să se aboneze și el sau accesând linkurile de mai jos:

carțile Tipul din Filme nu Există

cercei pentru o petrecere în Vamă

minicărți digitale de rețete vechi

chestii noi pe kolectionarul.ro

plus doi prieteni care vând două case: una în Ploiești, una lângă Ploiești.