Viața la Casa Regală Stoica.

Pe măsură ce văd mai multe fragmente din cartea prințului Harry am tot mai des o stare de veselie tîmpită. Credeam că o să fie plină de culise tenebroase ale familiei regale britanice, gen “mi-a zis bunicul de ce am părăsit India” sau “de ce am fost atât de cruzi în Somalia”. Nu e nimic de genul ăsta. Doar chestii pe care le-am trăit și eu.

La Casa Regală Stoica era la fel. Tata era Regele Opiniilor, nu puteai afirma ceva contrar. Mama era Regina, că gătea, spăla, făcea curat și (uneori) făcea lecțiile pentru 4 + Regele. Viața la Casa Regală era foarte simplă, în jurul a două decrete regale: 1. orice avea nevoie Regina se făcea cu prioritate; 2. orice discuție pe orice subiect se încheia cu opinia Regelui.

Eram patru prinți și prințese, toți cu îndatoriri specifice unei case regale: măturat curtea, spart lemne, băgat varza în beci, scos sâmburii cireșelor pentru dulceață, cules via, strânsul teascului de vin, hrănit porcii, găinile și câinele, mers după pâine, sifoane, lapte, ajutat Regele la orice solicita, făcut lecții, uneori, când eram strânși cu ușa, chiar și baie. Ne era foarte greu, dar în toate Casele Regale de pe stradă era la fel, când ne întâlneam cu alți prinți și prințese pe facebook-ul de la poarta lui Teo făceam schimb de opinii și așa era peste tot.

Protocolul Casei Regale era mai strict când eram copii: trebuie să nu facem Casa Regală de râs, să nu lăsăm Casa Regală fără sifoane, să nu ne batem cu alți prinți ca să nu pornim războaie cu alte Case Regale. Ca urmare, ne băteam între noi, exact ca Harry cu William.

În adolescență și tinerețe regimul regal a fost mai puțin draconic, dar tot greu era. Trebuia să știm să facem lucruri ca să nu fim proști. Trebuia să facem reverențe pe stradă să nu se zică despre Casa Regală Stoica că nu-și merită rangul. Trebuia să avem îndatoriri publice cu efecte materiale, Casa Regală Stoica nedorind să întrețină de-am pulea niște hăndrălăi. Noi, băieții, puteam să ne futem cu alte prințese, deși ele nu aveau voie (nici sor-mea nu avea voie), dar să nu cumva înainte să le luăm de Consoarte Regale că urma să mâncăm jar, precum calul fermecat din poveste.

Pentru că am părăsit Casa Regală Stoica și luând exemplu de la prințul Harry, aș putea scrie o carte care să cutremure din temelii Casa Regală Stoica, chiar dacă și Regele și Regina s-au dus acolo unde s-au dus și ceilalți regi (Carol, Ferdinand, Mihai (sper că rapandula de Carol al 2-lea s-a dus în altă parte). Cartea ar putea avea 4 volume, că, na, eram patru, fiecare cu viziunea lui despre Regalitate. Dar cine pula mea (regală!) ar citi așa ceva?

O zi de joi superbă îți doresc. Cinstește-ți Casa Regală sau jar mănânci!

Îți mulțumesc pentru că m-ai citit și azi. Dacă ți-a plăcut, abonează-te la acest newsletter sau abonează pe cineva cu gusturi similare la lecturi.

my stuff & my friends (branduri care-mi plac sau ale unor prieteni și parteneri pe care am curaj să-i recomand și altora și care fac, printre altele, ca newsletterul ăsta să existe și să rămână gratuit): AFI / Citygate / FamilyClean / Kolectionarul / MecumPorto / MRS / Muzeul / Officedent / PSnews / Rineea / Salba / Tipul /